5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 06.10.2014

ZF: Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom, inclusă în topul revistei Fortune al celor mai puternice femei din lume. Faţă de ierarhia din 2013, Mariana Gheorghe a avansat opt poziţii, ajungând pe locul 19 în clasamentul EMEA (Europa – Orientul Mijlociu – Africa). Mariana Gheorghe, 58 de ani, cea care din 2006 conduce operaţiunile din România ale grupului OMV Petrom, a fost inclusă şi în acest an în topul celor mai puternice femei din lume realizat de revista americană Fortune, ierarhie în fruntea căreia se menţine Ginni Rometty, CEO-ul şi preşedintele grupului IBM. Mariana Gheorghe a avansat de pe locul 27 până pe poziţia 19 în clasamentul regiunii EMEA care le include pe cele mai puternice femei din lumea afacerilor din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. În această regiune, cea mai puternică femeie este considerată a fi Ana Botin, preşedintele băncii Santander din Spania.

EVZ: „Ziua fără apă caldă” nu a fost decât începutul. Datoriile ascunse ar putea sista energia termică.Bucureștenii stau în frig, cu toate că și-au achitat facturile. Situația este mult mai gravă, iar șefii de la RADET și ELCEN nu scot niciun cuvânt. Autoritățile locale, șefii de la Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET) și cei de la Electrocentrale București (ELCEN -care produce energia termică) ascund o problemă care la iarnă s-ar putea agrava: zeci de mii de familii din Capitală riscă să înghețe de frig. Concret, în timp ce bucureștenii din sectoarele 2, 3 și 4 stau deja fără apa caldă și în frig, cei responsabili de această situație ridică din umeri, dau vina pe alții și susțin că nu este nimic grav. Cert este că apa caldă nu a mai ajuns în case pentru că Distrigaz a oprit gazele, pe motiv că ELCEN, condusă de Gabriel Ignat, nu a plătit facturile.

Capital: România condamnată la subdezvoltare: consum pe datorie, investiţii abandonate. Fiecare român are de plătit 3.000 de euro în contul datoriilor făcute de stat, cu 15% mai mult decât în 2012 şi cu 30% în plus faţă de 2010. Împrumuturile s-au umflat pentru salarii şi pensii, fără investiţii productive
Datoria publică a depăşit 271 miliarde lei, la jumătatea lui 2014, fiind de două ori şi jumătate mai mare decât în 2008, anul în care criza economică a explodat în România. Sume imense au fost împrumutate pentru plata salariilor şi a pensiilor, într-un moment în care statul nu a mai fost în stare să-şi achite obligaţiile curente. În ciuda tăierilor şi a încercărilor de echilibrare a bugetului, tendinţa se menţine până în prezent: guvernul continuă să ia bani pentru consum, fără să genereze investiţii productive.

Adevarul: Ford Craiova şi Lukoil Ploieşti, două alarme pe harta economică. Producţia motoarelor Ford EcoBoost de 1,5 litri se va muta din Craiova în Marea Britanie, iar Lukoil ar putea suspenda producţia după ancheta de evaziune fiscală deschisă la Ploieşti. Ambele măsuri îi afectează atât pe angajaţi, cât şi pe furnizorii din reţelele orizontale. Două noduri industriale care marchează harta economică a ţării sunt pe cale să se destrame, cu consecinţe previzibile, dar deocamdată greu de cuantificat. Este vorba despre o unitate de producţie din cadrul complexului Ford de la Craiova, de unde acţionarii americani vor reloca linia de fabricaţie a motoarelor EcoBoost de 1,5 litri, şi despre rafinăria Petrotel Lukoil, unde se desfăşoară o anchetă care ar putea duce la suspendarea producţiei.

Cursdeguvernare: Competitivitatea prin preț: în „boom”, în criză. Poziția României în UE și câteva constatări din perspectiva trecerii la euro. Rata reală efectivă de schimb (Real Effective Exchange Rate – abreviat REER în engleză), care ține seama de prețurile relative și indicatorii de cost are drept scop măsurarea competitivității unei țări sau zone valutare (cum ar fi Zona Euro) relativ la principalii săi rivali pe piețele internaționale. Modificările în costuri și competitivitatea prin preț depind nu doar de modificările intervenite în rata de schimb valutar nominală dar și de trendurile înregistrate de costuri și prețuri în economiile respective.
Indicatorul REER pentru dezvoltare durabilă urmărit de Eurostat este deflatat cu valoarea nominală a costurilor cu forța de muncă pe totalul economiei în raport cu un panel de 37 de țări ( cele 28 de state memebre UE plus alte nouă țări industriale: Australia, Canada, SUA, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Mexic, Elveția și Turcia).