Topul barurilor şi cluburilor din România. Cine încasează cei mai mulţi bani

Barurile şi cluburile din România rulează anual sute de milioane de euro. ECONOMICA.NET vă spune cine rulează cei mai mulţi bani din aceste activităţi.
Alina Stanciu - mar, 03 nov. 2015, 22:01
Topul barurilor şi cluburilor din România. Cine încasează cei mai mulţi bani

În România funcţionează în momentul de faţă aproximativ 25.600 de baruri, cluburi sau localuri unde se servesc băuturi. Sunt entităţi care au declarat la Registrul Comerţului ca obiect principal de activitate codul 5630, adică acelaşi cod care a permis funcţionarea Colectiv SRL, societatea care opera clubul Colectiv din capitală, unde au ars de vii aproape 200 de persoane. Din acestea, în jur de 850 sunt întreprinderi familiale, peste 3.800 sunt întreprinderi individuale, 1.100 Persoane Fizice Autorizate (PFA) şi aproximativ 19.500 SRL-uri.

Cine face legea pe piaţa barurilor şi cluburilor

Potrivit unui clasament realizat de ONRC pentru ECONOMICA.NET, în funcţie de situaţiile financiare pe anul trecut ale persoanelor juridice care au declarat ca obiect principal de activitate „baruri şi alte unităţi de servire a băuturilor”, liderul acestei pieţe este Starbucks (Amrest Coffee SRL), cu afaceri de 36,1 milioane de lei în 2014. Lanţul Starbucks, care include acum 12 cafenele, a intrat în România în aprilie 2007 ca rezultat al unui joint-venture încheiat între compania poloneză AmRest Holdings, cel mai mare operator de restaurante din Europa Centrală, şi grupul elen Marinopoulos. Ulterior, în martie anul acesta, AmRest Holdings a ajuns la un acord cu  Marinopoulos Coffee SEE pentru a prelua integral acțiunile societăților care operau lanțurile de cafenele Starbucks din România şi Bulgaria, pentru suma de 16 milioane de euro.

Urmează compania Opossum România SRL, un business de 19,3 milioane de lei. Opossum face parte din grupul Game World România, un mare operator de săli de jocuri electronice din ţară, parte a grupului de companii Game World cu operaţiuni în domeniul jocurilor electronice în Centrul şi Estul Europei in domeniul jocurilor electronice.

Potrivit site-ului propriu, Game World România a intrat pe piaţa locală în septembrie 1999, iar acum deţine 11 săli de jocuri cu peste 720 de posturi de joc şi peste 500 de angajaţi.

Din datele ONRC, Opossum România SRL este deţinută de două offshore-uri din Cipru şi respectiv Malta, SC Opossum Trade Limited şi Equiltor Holding Limited.

Al treilea cel mai mare operator de baruri şi cluburi din România după cifra de afaceri este Euphoria Pub SRL din Cluj, care operează unul dintre cele mai cunoscute cluburi din Cluj. Euphoria Pub SRL este deţinută, potrivit datelor ONRC, de către Emanuela Ana Treznay. Grupul Euphoria mai operează Fabrica de Bere Ursus (bar) şi Biergarten şi Euphoria Delivery & Catering.

Al patrulea cel mai mare business din industria barurilor şi localurilor este deţinut de familia Georgescu din Bucureşti (Valentin-Adrian şi Cristina). Este vorba despre Aristocrat RO SRL care a raportat în 2014 o cifră de afaceri în valoare de 11,8 milioane de lei. De numele lui Valentin Georgescu se leagă şi alte business-uri din industria de entertainment, respectiv de unul dintre scandalurile în care a fost implicată Loteria România. Cu una dintre firmele la care Georgescu este CEO, potrivit contului de Linkedin, SC Novo Vltech Solutions SRL, parte a grupului de firme Novomatic, Loteria Română a semnat, în anul 2013, un contract de parteneriat (asociere în participație) pe termen lung în domeniul video-loteriei. Presa a scris anul acesta că un raport al Corpului de control al ministrului conţinea probleme legate de contractele companiei cu Loteria Română.

Nu în ultimul rând, pe poziţia a cincea se află compania care operează clubul Calipso din Oradea, respectiv Sif Hoteluri SA, care a terminat 2014 cu o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei. Compania este deţinută de SIF Banat Crişana.

Unde sunt cele mai multe cluburi

Din datele furnizate ONRC ECONOMICA.NET, cele mai numeroase cluburi şi baruri sunt în Bucureşti (aproximativ 1.800), Cluj (aproximativ 1.230), în Timiş (1210), Constanţa (aproximativ 1.200), Iaşi (aproximatuiv 1.000), Mureş, Neamţ. La polul opus sunt judeţele Giurgiu, Caraş Severin unde sunt mai puţin de 250 de astfel de localuri.

Te-ar mai putea interesa și
Un creditor român nu poate obține în instanța de la noi insolvența unei “firme-fiică” a mamei din UE. Ce e de făcut
Un creditor român nu poate obține în instanța de la noi insolvența unei “firme-fiică” a mamei din UE. Ce e de făcut
Un nou regulament european care trebuie coroborat cu legislația română în materie aduce noi provocări pentru cererile de deschidere a procedurii secundare de insolvență, interpretarea......
2025 la Transporturi: 146 km noi de autostradă și drum expres, 75 km de cale ferată recepționați, 13 trenuri noi și 20 de locomotive modernizate pentru CFR Călători
2025 la Transporturi: 146 km noi de autostradă și drum expres, 75 km de cale ferată recepționați, 13 trenuri noi și ...
2025 a fost un an de referință pentru proiectele de infrastructură gestionate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ...
PPC, anunț-supriză. Se prelungește oferta de energie electrică unică în România
PPC, anunț-supriză. Se prelungește oferta de energie electrică unică în România
PPC, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din România, care a lansat  în premieră pentru piața de ...
Fără pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene – proiect
Fără pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene – proiect
O propunere legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor ...