Câştiguri de până la 40% din pariurile pe acţiunile energetice ale Statului, cotate la Bursă până acum

Investiţiile în acţiunile companiilor energetice, realizate până acum prin ofertele publice ale statului, aduc câştiguri de până la 40% celor care vând acţiunile respective la Bursa din Bucureşti, în aceste zile. Toate acţiunile companiilor energetice ale statului sunt în câştig, mai mare sau mai mic, cu o excepţie, Nuclearelectrica, potrivit calculelor ECONOMICA.NET. Comportamentul în perioada imediat ulterioare listării a fost diferit, mai ales în funcţie de momentul acesteia, dar şi de deciziile fiscale ale Guvernului.
Adrian N. Ionescu - Dum, 15 iun. 2014, 21:08
Câştiguri de până la 40% din pariurile pe acţiunile energetice ale Statului, cotate la Bursă până acum


LISTARE ELECTRICA.

Comportamentul la bursă a acţiunilor companiilor energetice ale statului diferă în funcţie de momentul listării, de performanţele acestora, dar şi de efectul pe care deciziile (mai ales fiscale) ale Guvernului l-au avut asupra bilanţurilor firmelor respectivbe şi aşteptărilor investitorilor.   

La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), dintre acţiunile energetice cel mai mult au crescut acţiunile Transelectrica (TEL), cu 39,9 % faţă de preţul la care s-au vândut în oferta publică secundară a statului de acum doi ani şi cu peste 24% faţă de preţul din oferta publică iniţială (IPO) din 2006, potrivit calculelor ECONOMICA.NET. IPO Transelectrica s-a făcut la 16,8 lei/ acţiune.

Transelectrica (TEL), care administrează monopolul transportului de electricitate pe magistralele naţionale, a avut vreme să se refacă în ochii investitorilor, şi se vinde cu 20,85 lei / acţiune, după ce a înregistrat un minim de 8,55 lei / acţiune în 2009, la apogeul crizei. Înainte de criză, însă, la numai câteva luni de la listare, TEL înregistra maximul rămas istoric, de 48,1 lei / acţiune.

TEL a apărut la Bursă în 2006, în vreme ce Transgaz (TGN, compania omoloagă din domeniul gazelor naturale) a intrat la Bursă în 2008. Oferta a fost un mare succes, a fost suprasubscrisă de mai multe ori, dar după listare, deja se simţeau primele semne ale crizei, care avea să se declanşeze oficial odată cu falimentul marii bănci de investiţii Lehman Brothers.

Preţul maxim al acţiunilor TGN, de 287 de lei / titlu, a fost  înregistrat în primele zile de tranzacţionare la Bursă şi nu a mai fost repetat. Piaţa doar s-a apropiat de el, doi ani mai târziu, după „traversarea deşertului” din 2009, soldată cu un minim de 96 de lei / acţiune.

IPO Transgaz (TGN) de la sfârşitul lui 2007 s-a făcut la 191,92 lei / acţiune. Acum preţul este cu nici 1% mai mare, dar este cu aproape 14% mai mare decât preţul cu discount, stabilit pentru investitorii mici, la care s-au vândut acţiuni TGN acum un an, într-o ofertă publică secundară (SPO) a statului.

La reluarea, acum doi ani, a ofertelor publice de vânzare a unor pachete de acţiuni ale statului, Guvernul a fost de acord să ofere reduceri de preţ investitorilor mici, în anumite condiţii, pentruj a încuraja, în sfârşit, investiţiile de retail la BVB.

Astefl că, a doua cea mai mare creştere, de peste 26%,  o înregistrează investiţia în oferta publică iniţială (IPO) de vânzare a acţiunilor Romgaz (SNG), derulată la sfârşitul anului trecut. CReşterea se raportează la preţul redus pentru investitorii mici. IPO Romgaz a fost cea mai mare înregistrată vreodată în România, până la IPO Electrica, al cărei debut este programat pentru  luni 16 iunie.

La IPO Romgaz (SNG), preţul de adjudecare al IPO Romgaz a fost de 30 de lei / acţiune, dar pentru investitorii mici preţurile de vânzare au fost de 28,5, respectiv 29,1 lei / acţiune, în funcţie de momentul subscrierii (vezi tabel ataşat).

Preţul SNG s-a menţinut mereu peste pragul de vânzare în ofertă şi vineri a repetat maximul de după listare, de 36 de lei / acţiune.

Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost cele dintâi companii vândute de Guvernul României prin ofertă publică iniţială, urmată de listarea la BVB. Evenimentele au avut loc în 2006 şi 2007, înainte de declanşarea crizei. Ambele companii au mai trecut, ulterior, prin oferte secundare (SPO), prin care statul a mai pus în vânzare alte pachete din deţinerile sale, dar comportamentul de piaţă al acţiunilor lor a fost diferit. Trebuie menţionat că SPO Transelectrica s-a derulat după un mecanism competitiv pentru investitorii mici şi de aceea, cererea fiind foarte mare pe segmentul lor, preţul a fost mai mare decât cel pentru investitorii mari.

Citeşte şi

Companiile de gaze se vor scumpi. Preţuri ţintă cu peste 20% mai mari decât cotaţiile actuale ale acţiunilor

Romgaz: Preţul acţiunilor la Bursă va rezista la nivelul din oferta publică, spun brokerii

Câţi bani a pierdut bugetul de stat prin amânarea ofertei Transgaz

Managerii de fonduri spun că oferta Transelectrica va fi atractivă la un discount de minim 10%-15%

Pentru mai multe detalii, consultaţi şi

Cum au evoluat emitenţii BVB post IPO şi post SPO

Performanţe şi piaţă

În vreme ce rezultatele financiare pe anul trecut ale Transelectrica (TEL) au surprins plăcut piaţa şi cotaţiile au crescut, la Transgaz (TGN), a contat mai mult surplusul de acţiuni intrat pe piaţă, iar oferta mai mare de „marfă” a dus la diminuarea drastică a efectelor performanţelor financiare ale companiei.

Mai mult se poate spune piaţa TGN a rezistat şi fpatului că Fondul Proprietatea şi-a vândut pachetul de 15%  din capitalul companiei.

SNG a revenit vineri la maximul obţinut în prima zi de tranzacţionare. Este singura acţiune care a înregistrat această performanţă dintre titlurile trimise la BVB de Guvern prin ofertă publică de vânzare (Petrom s-a listat tehnic, fără ofertă).

Toate companiile energetice sunt supuse de către Guvern testului de stress fiscal prin introducerea „taxei de stâlp”.  În favoarea  cotaţiilor ridicate ale Romgaz (SNG) pledează simplul fapt că produce o treime din consumul de gaze al României , ca viitorul liberalizării complete a tarifelor.

Nuclearelectrica (SNN) nu are avantajele SNG, abia reuşeşte să-şi vândă producţia din cauza cererii reduse şi, în plus, investitorii săi resimt cel mai tare ca pe o păcăleală introducerea taxei de stâlp nu mult după derularea IPO.

SNN este singura acţiune pe care se pierde la bursă faţă de IPO. Din toamna trecută şi până acum titlurile SNN au fost într-o continuă tendinţă de scădere, care au adus pierderi investitorilor în IPO de 22,4% (celor mici care au profitat de reduceri) şi de 28,6% – celorlalţi (vezi tabelul ataşat).

IPO Electrica, care urmează să bată recordul de vânzare de acţiuni la BVB, cu cel puţin 435 de  milioane de euro, pare să combine atractivitatea faptului că are venituri aproape garantate, cu dezavantajul de a avea reţele învechite şimari consumatoare de profit /respectiv dividende).

Electrica vinde unor clienţi stabili, precum gospodăriilor şi unor consumatori industriali de succes din aria sa de activitate (Transilvania şi Muntenia de nord). Preţul final al ofertei se va plasa între 11 şi 13,5 de lei / acţiune, iar primele prognoze cunoscute estimează cotaţii de până la 12,4 (cele conservatoare) sau 14,5 de lei / titlu (cele optimiste).

Te-ar mai putea interesa și
Statele Unite „sunt direct implicate” în conflictul din Ucraina, afirmă Kremlinul
Statele Unite „sunt direct implicate” în conflictul din Ucraina, afirmă Kremlinul
Kremlinul a susţinut joi că livrarea rachetelor americane ATACMS către Kiev nu va schimba nimic în conflictul din Ucraina, după ce Washingtonul a anunţat că va furniza Ucrainei astfel de......
Test Dacia Duster 3: Schimbare radicală
Test Dacia Duster 3: Schimbare radicală
Dacia Duster, SUV-ul asamblat exclusiv în România pentru piața europeană, a ajuns la a treia generație și, de-a lungul ...
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov
Uber extinde serviciul Uber Green la Brașov, la șase ani de când a lansat serviciul în România.
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în Uniunea Europeană au urcat anul trecut cu 5,3%, însă ţările membre din Europa de Est ...