CEO Bitdefender: Informatica să se predea din clasa I. Pregătirea viitorilor IT-işti nu e doar datoria statului, privatul trebuie să se implice

Talpeş atrage atenţia că primul beneficiar al educaţiei este chiar mediul de business, datoria de a schimba în bine sistemul de învăţământ fiind şi a privatului, nu a doar a statului. 

„Noi, mediul economic, ar trebui să ne implicăm în schimbarea în bine și mult mai rapidă a sistemului educațional public. Trebuie să îţi pui întrebarea dacă tinerii înţeleg performanţa, înţeleg ce înseamnă să ai un obiectiv, să fii motivat. Tot spiritul acesta trebuie dus şi în sistemul de educaţie public”, a explicat pentru ECONOMICA.NET, Florin Talpeş.

Strategia companiilor ar trebui să includă un program prin care să adopte o şcoală, este de părere Talpeş, care a menţionat că Bitfender sprijină deja o comunitate cu 14 şcoli.

„Adoptă o şcoală şi sprijină viaţa digitală a acelei şcoli este o idee pe care o lansez! Digitalizarea presupune să ai cu cine să ţii orele de informatică în şcoli, să vezi dacă copiii au tabletă, au calculatoare ca să înveţe informatica. Nu ţine de Guvern, ci de noi să căutăm soluţii pentru a repara sistemul educaţional”, a spus antreprenorul.

Talpeş consideră că una dintre piedicile în calea dezvoltării industriei de IT din România este chiar educaţia. O soluţie propusă de şeful Bitdefender este predarea informaticii încă din clasa I, precum şi creşterea numărului de studenţi din universităţile de profil.

„Resursa umană este o frână în calea dezvoltării industriei de IT din România. Noi, industria, pornim mai multe proiecte. Unul este legat de multă vreme de creşterea numărului de studenţi din zona de IT din universităţi. Dar progresul este mic în sensul că nu am reuşit mare lucru şi aici sunt alte probleme legate de cum sunt universităţile, structura politică a senatului universităţii. Am început acum să ne gândim la cum putem să dezvoltăm IT skills (competențe IT) şi în afara facultăţii. Apoi, ne-am dus în învăţământul preuniversitar şi am început să acţionăm în zona asta, de a introduce informatica în corpul principal, alături de română şi matematică şi suntem preocupaţi ca acest lucru să se întâmple cu adevărat, vrem să ducem apoi proiectul şi în clasa I”, spune Florin Talpeş.

Pentru a avea o educaţie digitală, Talpeş spune că elevii ar trebui să fie instruiţi despre cum pot să includă internetul în procesul de învăţare. „Copiii trebuie să ajungă să înveţe şi folosind digitalul. Cartea nu o să lipsească niciodată, dar trebuie învăţaţi copiii că digitalul nu este doar pentru joc, digitalul este o parte a învăţării şi aici trebuie mult mai hotărât. Ministerul Educaţiei a făcut câţiva paşi cu manualele digitale dar trebuie continuat masiv proiectul”.

O altă propunere pentru transformarea sistemului de învăţământ este ca industria IT să trimită specialişti care să predea şi să ajute la dotarea laboratoarelor de informatică.

„Trebuie să creştem baza de recrutare pentru că doar 20% din cererea de competenţe IT este satisfăcută şi asta înseamnă că este o criză de resurse umane. Ca urmare, vrem să creştem baza de recrutare”.

O altă frână în dezvoltarea industriei IT este comportamentul digital al românilor, care ar trebui dictat de stat şi de bănci. Instituţile financiare ar trebui să promoveze plăţile digitale, iar statul ar trebui să accelereze reforma şi să se digitalizeze. 

„Comportamentul digital este o altă frână. Dacă te uiţi la cine influenţează cel mai mult comportametul digital sunt trei piloni. Unul este administraţia publică care poate să fie locală sau centrală. S-au făcut câţiva paşi, dar când vorbim de spaţiu privat virtual, de anumite documente pe care le poţi depune online, acolo trebuie accelerat pentru că dacă induci un comportament offline, atunci omul zice că nu are încredere în digital sau online.

Sectorul bancar, comportamentul legat de plăţile cu telefonul, plăţile digitale, digital banking, să nu te mai duci la bancă, să nu mai primesc extrase de cont în plic. Şi la banking şi la administraţia publică poate fi folosită forţa brută, pur şi simplu impui omului şi atunci încet-încet după o perioadă de tranziţie, lumea se va adapta”, spune Talpeş.

Un motor pentru îmbunătăţirea comportamentului digital este sectorul de retail, care ar trebui ajutat să se dezvolte mai mult.

„Aici una dintre piedici cred că este livrarea şi toată partea de logistică. Curierul ar trebui să poată să ajungă până în ultimul cătun. Şi există câteva proiecte gândită pentru că India, China au o situaţie similară şi chiar SUA. Cum duci coletul într-un loc în care pentru un curier este costisitor. Deci sunt câteva piedici care ar putea fi rezolvate şi aici sectorul trebuie ajutat să se dezvolte masiv pentru a da la o parte barierele”.

Beneficiile economice potenţiale ale digitalizării ar putea contribui la Produsul Intern Brut al României cu 42 de miliarde de euro, până în anul 2025, potrivit Raportului privind provocările digitale lansat de compania de consultanţă McKinsey & Company.

În ultimii 20 de ani, România a experimentat o dezvoltare rapidă, cu un PIB pe cap de locuitor ce a crescut cu 136 de procente între anii 1996 şi 2017, alimentată de exporturi dinamice, investiţii străine, o forţă de muncă în creştere şi competitivă la nivel de costuri, precum şi de fondurile europene.

Cu toate acestea, în ultimul timp, mulţi dintre aceşti factori încep să piardă teren. Fiind semnificativ subcapitalizată în comparaţie cu economiile europene mai avansate, România se confruntă, de asemenea, cu scăderea şi cu scumpirea forţei de muncă, şomajul fiind la niveluri minime record (4,9%, în 2017).