Chevron suspendă activităţile de explorare a gazelor de şist din Moldova

„Prioritatea noastră este sa desfăşuram aceste activităţ într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurator, în conformitate cu acordurile de mediu pe baza carora operam”, anunţă compania americană Chevron, intr-un comunicat de presă.

Chevron nu precizează în comunicat pentru cât timp sunt suspendate activităţile şi nu explică ce motive au stat la baza acestei decizii.

Compania americană a luat această decizie în urma altercaţiilor care au avut loc între jandarmerie şi localnicii din zonă, nemulţimiţi de începerea explorării gazelor de şist. Protestele s-au extins, iar miercuri seara Piaţa Universităţii din Bucureşti a fost blocată de protestatari care s-au solidarizat cu cei din Vaslui.

Compania americană Chevron este singurul actor implicat în activităţile privind gazele de şist din România. Compania are concesionate mai multe perimetre, în judeţele Vaslui şi Dobrogea (patru la număr), unde a anunţat că intenţionează să desfăşoare activităţi de explorare a gazelor din şisturi. Pentru perimetrul din Moldova, compania americană primise toate avizele pentru demararea explorării şi ar fi urmat să amplaseze prima sondă de foraj.

Care e miza

Rezervele de gaze naturale pe care România le poate exploata din punct de vedere tehnic din şisturi se ridică la 1.440 de miliarde de metri cubi, potrivit unui raport al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei 

De asemenea, volumul total de ţiţei care poate fi exploatat, strict din punct de vedere tehnic (Technically Recoverable-eng.) se ridică la 300 de milioane de barili de ţiţei.

Cifrele americanilor indică un potenţial uriaş al energiei care poate fi eliberată din şisturi, cel puţin din punct de vedere tehnic, dat fiind că, potrivit aceşleiaşi surse, rezervele totale de gaze ale Ronmâniei se ridicau, la începutul acestui an, la 113 miliarde de metri cubi de gaze, iar rezervele totakle de ţiţei ajungeau la 600 de milioane de barili de ţiţei.

La un consum de circa 12 miliarde de metri cubi pe an, rezervele totale de gaze de şist ar asigura, doar ele, consumul naţional pentru 120 de ani, în eventualitatea pur teoretică în care gazul recuperabil din punct de vedere tehnic ar fi extras în totalitate.

Totuşi, exploatarea gazelor de şist implică mai multe riscuri privind mediul, dat fiind că metoda de exploatare, respectiv fracturarea hidraulică, ar comporta, potrivit ecologiştilor, riscuri de cutremure şi de infestare a apei freatice. Metoda utilizează explozibil amplasat în subteran care este detonat pentru a sparge rocile în care se află acumulări de gaze, alături de un fluid format din apă, nisip dar şi de alte chimicale, injectat sub presiune în sol. 

În prezent doar SUA şi Canada produc petrol şi gaze de şist în cantităţi comerciale. Formaţiunile de şist au revoluţionat producţia de petrol şi gaze naturale în SUA, anul trecut fiind responsabile pentru 29% din producţia americană de ţiţei şi 40% din cea de gaze naturale.