3,5 miliarde de euro, veniturile din privatizări, ar fi noul buffer al României în caz de probleme la rambursarea împrumuturilor externe

Ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a aruncat în piaţă ideea creării unui buffer de excepţie pentru acoperirea costurilor cu datoria externă, printr-o ordonanţă de urgenţă. O astfel de OUG ar permite României un buffer suplimentar de circa 3,5 miliarde de euro, cam cât un împrumut la FMI. Practic, prin legea care ar permite utilizarea acestor bani pentru datoria externă, România ar putea sta patru luni fără să rostogolească datoria externă la costuri care pot deveni uneori prea mari.
Gabriela Ţinteanu - lun, 13 aug. 2018, 18:33
3,5 miliarde de euro, veniturile din privatizări, ar fi noul buffer al României în caz de probleme la rambursarea împrumuturilor externe

Dacă din diverse motive nu există bani pentru pensii sau salariile bugetarilor, iar condiţiile de împrumut de pe piaţa internă şi internaţională au devenit brusc nefavorabile, Ministerul Finanţelor ar putea apela la un fond de rezervă. Cam asta este pe scurt ideea creării unei viitoare ordonanţe de urgenţă care să permită ca banii obţinuţi din  privatizari să fie folosiţi pentru finanţarea datoriei publice.

Până acum patru ani schimbarea destinaţiei banilor în acest fel era perfect legală. Acum trebuie doar actualizată legislaţia. Singura problemă care se pune, este: de ce are nevoie România de bani? Potrivit unor surse oficiale din Ministerul de Finanţe, fondul de privatizare mai deţine circa 3,5 miliarde de euro (mai mult sau mai puţin cei 150 de milioane de euro promişi ca împrumut Republicii Moldova). O legislaţie care să permită utilizarea acestor bani pentru acoperirea unor costuri ale datoriei publice nu ar face altceva decât să creeeze un tampon între rostogolirea datoriei externe a României şi noile costuri impuse de piaţă. Problema este că dobânzile sunt în creştere!

Sursele ECONOMICA.NET spun că apariţia unei astfel de ordonanţe este de fapt un instrument opţional în gestionarea datorieie publilce externe. Potrivit analiştilor economici din piaţă, o astfel de ordonanţă ne-ar permite să stăm liniştiţi, în caz de default, pentru circa patru luni. Banii din privatizări acoperă patru luni de datorie externă a României!

„Veniturile din privatizare se reîntregesc cu sumele utilizate potrivit prezentului articol din bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale de la o poziție distinctă de cheltuieli din cadrul titlul 81 „Rambursări de credite”. Cu sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între creditele bugetare majorate potrivit alin. (2) și plățile efectuate din acestea, se reconstituie veniturile din privatizare”, prevede proiectul de OUG.
 
Articolul 5 din OUG nr. 64/2007 privind datoria publică stipulează că rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligație a statului necondiționată și irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente finanțărilor rambursabile angajate sau garantate și că în vederea plății serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.
 
În același cadru este prevăzut că cheltuielile privind serviciile prestate de agențiile de rating pentru evaluarea riscului de țară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului și alte cheltuieli legate de angajarea finanțărilor rambursabile în numele și contul statului vor fi plătite din bugetul de stat și/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz. Veniturile din privatizări sunt ținute în conturi în lei și în valută. Cele în valută fac parte din așa-numitul „buffer” al Ministerului Finanțelor Publice, în sumă totală de câteva miliarde de euro, rezerva valutară înființată la recomandarea FMI în perioada de criză, care permite statului să refuze în situații volatile de piață să plătească dobânzi mari la împrumuturi.
 
Legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, adoptată de Parlament în iunie, prevede că acesta va fi capitalizat cu 9 miliarde de lei din această sursă, MFP opunându-se inițial acestei măsuri.

Te-ar mai putea interesa și
Mai multe bonuri de masă pentru o largă categorie de bugetari. Scapă de restructurări sau desființări instituții importante din administrația locală- Proiect
Mai multe bonuri de masă pentru o largă categorie de bugetari. Scapă de restructurări sau desființări instituții importante ...
Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care aduce mai multe modificări legii 296/2023, cunoscută și ca legea austerității. Printre altele, nu se vor mai......
CEC Bank – Veniturile au crescut cu 11%, activele cu 35%, în 2023
CEC Bank – Veniturile au crescut cu 11%, activele cu 35%, în 2023
CEC Bank a înregistrat, anul trecut, o creştere cu 35% a activelor nete, până la 83,5 miliarde de lei, şi un profit ...
Cătălin Cîrstoiu va lupta cu Nicuşor Dan şi cu „Piedone” pentru Primăria Capitalei. Liderii coaliţiei au ajuns la o înţelegere
Cătălin Cîrstoiu va lupta cu Nicuşor Dan şi cu „Piedone” pentru Primăria Capitalei. Liderii coaliţiei ...
Liderii coaliţiei de guvernare şi-au dat acordul pentru susţinerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria ...
Deca: Creşte numărul studenţilor străini care vor să studieze în România
Deca: Creşte numărul studenţilor străini care vor să studieze în România
Numărul studenţilor străini care vor să studieze în ţara noastră este în creştere, pe platforma "Study in Romania" ...