1EUR=4.4127 RON | Bucureşti 18 º
INDICI BURSIERI
BET
7278,03
0.002
BETPlus
1077,80
0.0019
BET-FI
30839,07
-0.0015
BET-NG
735,34
-0.0032
BET-XT
650,61
0.0016
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ALBZ
0.268
2,8791%
ARAX
5.8
0,3460%
BIO
0.291
2,1053%
BRD
8.7
0,0575%
BRK
0.1287
-0,2326%
BVB
30.1
-0,6601%
DAFR
0.021
-0,4739%
EBS
81.25
2,4590%
FP
0.952
0,3161%
OLT
0.307
0,0000%
PRSN
0.1195
2,6632%
SIF1
1.23
-0,5659%
SIF2
1.46
0,3436%
SIF3
0.2778
-1,1740%
SIF4
0.83
-0,4796%
SIF5
1.8
-0,2217%
SNP
0.467
-0,7017%
TEL
27.33
1,2222%
TGN
235.5
-0,1696%
TLV
1.78
2,2989%

Clauzele abuzive ale Piraeus Bank. Când marja devine variabilă

Piraeus Bank se înscrie în rândul băncilor care s-au jucat cu dobânzile clienţilor cu ajutorul unor clauze contractuale declarate ca abuzive în mai multe rânduri în instanţe. Banca şi-a permis să modifice marja fixă, invocând creşterea costurilor de finanţare.

Comenteaza
...
...
Foto: adplayers.ro

Până acum, în cadrul campaniei ECONOMICA.NET Români vs. Bănci, privind clauzele abuzive din contractele de credit, am avut dobânzi fixe care au crescut – cazul Volksbank – sau dobânzi care ar fi trebuit să varieze în funcţie de Libor, dar au variat în funcţie de preferinţele băncii – cazul OTP Bank. Piraeus Bank a mers însă pe un model propriu: marja care creşte, marjă care adăugate la un indice de referinţă – Libor/Euribor/Robor – ar fi trebuit să formeze dobânda curentă a clientului.

În dosarul 146/196/2010, G.I. a câştigat la Brăila împotriva Piraeus Bank, ca intevenient într-un proces intentat de ANPC,

Motivul plângerii la Protecţia consumatorului care l-a adus în proces cu banca este reprezentat de o clauză abuzivă din contract prin care banca a operat creşterea dobânzii.

Brăileanul a luat un credit în franci elveţieni din ianuarie 2008 cu dobândă variabilă în funcţie de Libor 3M + marja băncii de 4,3 puncte procentuale.

Articolul 5.1 din contractul de credit prevedea că „dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform decizei băncii”. Practic, Piraeus calcula dobânda curentă din două dobânzi variabile, una pe care nu o putea influenţa – Libor – şi una care era în totalitate la dispoziţia ei.

În aprilie 2009, Piraus Bank înştiinţează clientul că a hotărât majorarea marjei de cu 2 pp. Clientul a semnat în iulie 2009 un act adiţional prin care a acceptat o marjă mai mică, de 1 pp, astfel că marja a ajuns la 5,3 pp.

În octombrie clientul a făcut sesizare la Protecţia consumatorului Brăila, care după două luni a decis să amendeze banca pentru clauza abuzivă care permitea modificarea marjei în funcţie de decizia băncii. Sesizarea a ajuns apoi în instanţă.

Magistratul de la Judecătoria Brăila constată că încă de la semnarea contractului a existat o poziţie de inegalitate între creditor şi client:

„În momentul încheierii contractului consumatorul a acţionat de pe o poziţie inegală în raport cu banca, contractul fiind unul de adeziune iar clauzele prestabilite de împrumutător, fără a da posibilitatea consumatorului de a modifica sau înlătura vreuna dintre acestea, clauzele contractuale referitoare la costuri, marja fiind un element de cost care influenţează în mod direct dobânda, trebuie să respecte dispoziţiile art. 9 lit. g din OG nr. 21/1992 ori în cazul de faţă orice modificare după voinţa creditorului este ilegală în sensul că marja nu poate fi variabilă ci fixă, variind după o formulă transparentă”.

Apoi instanţa spune că art. 5.1 din contractul e credit încalcă legea 193/2000.

„Având în vedere dispoziţiile art. 5.1 din contractul de credit conform cărora dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform deciziei băncii, instanţa a reţinut că această clauză dă dreptul băncii să modifice dobânda unilateral, fără un motiv întemeiat şi specificat în contract, fără a circumstaţia anumite elemente sau criterii obiective în funcţie de care să se facă modificare, aspecte ce fac decizia băncii să fie discreţionară şi imposibil de controlat de către consumator iar clauza să fie abuzivă faţă de dispoziţiile pct. 1 lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000 conform cărora sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract”.

Apoi instanţa invocă din nou art. 9 lit. g din OG nr. 21/1992 „potrivit cărora în contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele regului: variaţia ratei dobânzii trebuie să fie independentă de voinţa furnizorului de servicii financiare, raportată la fluctuaţiile unor indici de referinţă verificabili, nemenţionaţi în contract, sau la modificările legislative care impun acest lucru; doânda poate varia în funcţie de dobânda de referinţă a furnizorului de servicii financiare, cu condiţia ca aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv şi să nu fie majorată peste un anumit nivel, stabilit prin contract; formula după care se calculează variaţia dobânzii trebuie indicată în mod expres în contract, cu preciziarea peridicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorării, cât şi în cel al reducerii acesteia”.

Aşadar, o lege din 1992 interzicea băncilor să scoată din pix dobânzi interne, fără a menţiona în contract cum se calculează şi cum se modifică acestea.

Astfel, instanţa a catalogat drept abuzivă clauza din contract care oferea posibilitatea băncii să modifice marja conform deciziei sale. De asemenea, actul adiţional din 2009 a fost desfiinţat. În mai 2011 decizia a devenit defiinitivă şi irevocabilă prin decizia Tribunalului Brăila care a respins recursul Piraeus.

La Iaşi, alt client, aceeaşi practică a Piraeus. D.R. a luat un credit în iulie 2008 de la Piraeus. La 1 ianuarie 2010, banca i-a cerut să plătească şi un comision de administrare de 1 leu la rata lunară, deşi acesta nu era prevăzut în contractul de credit.

Clientul a făcut plângere la ANPC în decembrie 2010 în care a reclamat introducerea unui comision nestipulat în contract, şi clauza de la art. 3.2. în care se menţionează că „rata dobânzii este variabilă în funcţie de evoluţia pieţei financiar bancare şi/sau a costului finanţării şi gestionării creditului. Pe parcursul derulării contractului banca îşi rezervă dreptul de a modifica ratele de dobândă care vor fi comunicate împrumutatului prin notificare scrisă şi prin afişare la sediile unităţilor”.

După ce ANPC a dispus eliminarea clauzei şi a comisionului de administrare, şi a amendat banca, Piraeus a făcut plăngere la Judecătoria Iaşi împotriva procesului verbal şi a încercat să se apere spunând că scăderea indicelului de referinţă Libor s-a manifestat diminurea ratei dobânzii creditului aplicat. „Acest aspect nu are însă impact direct asupra costurilor de finanţare ale băncii care depind în mai mare măsură de riscul de ţară (CDS). Indicatorul cel mai relevant pentru riscul asociat finanţărilor pe care banca din România le poate obţine este CDS (credit default swap), indicator al cărui creştere a fost spectaculoasă, începând cu luna sepembrie a anului 2008”, spune banca, care mai adaugă că în perioada respectivă a crescut costul finanţării interne a băncilor din depozite de la populaţie.

„Dacă aceste dobânzi sunt prevăzute în contract, iar cuantumul acestora este determinabil, ele pot fi pretinse şi încasate, în deplină concordanţă cu legea”, mai susţine banca.

Instanţa respinge însă acţiunea Piraeus şi constată că „formularea din contract are caracter general, nu este independentă de voinţa furnizorului de servicii financiare, nefiind indicaţi indicii de referinţă la care este stabilită dobânda şi nici modalitatea de calcul folosită pentru eventualele verificări. Astfel, neraportarea dobânzii la un indice de referinţă transparent poate duce la modificarea unilateralî şi arbitrară a acesteia cauzând prejudicii împrumutatului”.

Decizia Judecătoriei din noiembrie 2011 a devenit definitivă şi irevocabilă în la sfârşitul lunii martie 2012 când Tribunalul Iaşi a respins recursul Piraeus Bank.

R.M. Din Arad a câştigat împotriva Piraeus ăn ianuarie 2011 după ce banca i-a crescut dobânda în aprilie 2009 la un credit contractat noiembrie 2009. Astfel, în baza clauzei de la punctul 5.1. marja de dobândă de 4,9 puncte procentuale care se adăuga la Libor la 3 luni a fost crescută cu 2 pp. Instanţa a considerat creşterea marjei drept o decizie unilaterală şi abuzivă a băncii, clientul nefiind informat în contract cu privire la costurile creditului. Diferenţa de dobândă plătită de client de 3.200 de franci elveţieni a fost returnată. Recursul Piraeus Bank a fost respins de către Tribunal în 29 septembrie 2011, astfel că decizia a devenit definitivă şi irevocabilă.

OUG 50/2010 şi actele adiţionale

Prin septembrie 2010 Piraeus Bank a trimis clienţilor o scrisoare prin care îi informa că ai fost emise noile acte adiţionale la contractul de credit. Banca şi-a permis să modifice marjele de dobândă prin adăugarea la acestea, acolo unde a fost cazul, şi a procentului reprezentat de valoarea costului rezervelor minime. Piraeus a invocat obligativitatea modificării contractelor ca urmare a OUG 50/2010. Legea nu permitea însă modificarea marjei de dobândă. Mai mult, un cost care s-a dovedit că a scăzut ulterior, prin reducerea RMO, a fost inclus într-o marjă fixă.

În alte cazuri, pentru clienţii în cazul cărora întreaga dobândă dobândă era la latitudinea băncii – cum era în cazul clientului din Iaşi -, Piraeus a ales să extragă marja fixă prin calcularea diferenţei dintre indicele de referinţă a monedei creditului (Euribor/Libor/Robor) şi dobânda curentă de la momentul emiterii actului adiţional. Asta a creat o mare defavoare clienţilor pe termen mediu şi lung, pentru că referinţele erau la niveluri minime istorice, astfel că marjele fixe rezultate au fost uriaşe. Deşi nu mai sunt la discreţia băncii în privinţa dobânzii, aceştia vor resimţi din plin creştera referinţelor pe măsură ce politica monetară a băncilor centrale, acum laxă, se va întări ca urmare a redresării economice.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
Obiectiv.info
b365.ro
9
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
04 apr 22:44
Răspunde | Votează email 0 email
Marian Dinca
Din grupul austriac, BCR se tine cel mai bine. Nu degeaba a mers presedintele Erste la Basescu. Judecatorii s-au dat de partea bancii, crezand ca de acolo vine banul. De fapt vine de la noi fraierii care platim abuzurile bancii. Intrati pe bcr-clauze-abuzive.blogspot.com in Abuzuri sa vedeti ce ilegalitati face BCR dar pe care magistratii le trec cu vederea, in special dobanda care variaza cum vrea banca.
04 apr 21:05
Răspunde | Votează email 1 email
Ionut M
Nu-mi vine sa cred! Toate bancile au speculat lipsa de implicare a BNR.
Asta e floare la ureche pe langa clauzele inventate de celebra banca BCR.

Solicit autorului sa se documenteze si sa scrie un articol despre "oportunistii" de la BCR. Ma poate contacta pe mail. Multumim!
04 apr 19:18
Răspunde | Votează email 1 email
Catalin
Si aceasta banca joaca murdar. Sora mea a vrut o reesalonare si a condiionata-o de marirea marjei cu 2 puncte procentuale. Creditul de returnat s-a marit cu 4000 euro datorita la acest 2.Vedeti si pe :
bcr-contracte-abuzive.blogspot.com
04 apr 13:07
Răspunde | Votează email 0 email
AntiOtp Grupul
Daca va intereseaza detalii despre procesele pierdute de banca OTP, gasiti sentintele irevocabile di definitive pe site-ul clientilor abuzati da banca OTP la www.antiotp.com
Ne gasiti si pe facebook.com/antiOTP
este expusa si o expertiza contabila efectuata recent
va asteptam
04 apr 12:17
Răspunde | Votează email 0 email
Mirona
Oare cat de inventive mai pot fi bancile? De fapt intrebarea e cat de prosti ne cred? Se pare ca destul de prosti din moment ce nu se chinuie foarte tare sa ne fure. Si poate au si dreptate. Cei mai multi romani sunt convinsi ca bancile sunt infailibile. Uita ca nu e asa
04 apr 12:17
Răspunde | Votează email 1 email
client VB
Multumim BNR pt atenta supraveghere a bancilor pe care le aveti in portofoliu; Felicitari domnule jurnalist pentru aceste informatii; ROMANIA! TREZESTE-TE
04 apr 11:54
Răspunde | Votează email 2 email
MihaB
Incet , incet se face lumina. Sper ca intr-un viitor nu foarte indepartat ca bancile care care si-au batut joc de clienti (in frunte cu Volksbank )furandu-i pe fatza sa primeasca ceea ce merita!
DRAGI CLIENTI NAIVI -Verificati-va contractele de creditare si demarati procedurile necesare pt a va cere drepturile. Nu mai lasati bancile sa va fure !!
04 apr 11:38
Răspunde | Votează email 2 email
marin
Bcr-ul va avea soarta volksbank adica isi vor inchide din ce in ce mai multe sucursale.Cred ca la nici-o banca din Europa nu gasesti credite garantate cu ipoteca cu dobanzi de 11-12% ca la excrocii astia.In Slatina in zona in care stau erau una langa alta,o sucursala bcr si una volksbank,bcr inca mai rezista ,sa vedem cat.Oricum de cand cu procesele toata lumea a aflat de excrocheriile lor si le cam bate vantul prin agentii, prostia si lacomia se platesc.
04 apr 10:48
Răspunde | Votează email 5 email
Banciu
Dar de BCR nu spuneti nimic? Aici gasiti informatii despre abuzuri: bcr-clauze-abuzive.blogspot.ro. In plus aveti irevocabile la Traian Toca, Crava, Mindrescu, Vidican. Aratati si cum se comporta BCR dupa ce clientii castiga irevocabil. De exemplu la Toca, banca a ales sa conteste irevocabila. La Crava nu-i pun sentinta in aplicare. La Vidican acesta a primit o oferta de 4.4pp + Euribor, care nu are nicio legatura cu sentinta instantei. Pentru ca nu a existat nicio negociere, acesta a refuzat. Pentru asta BCR l-a dat in judecata pentru ca instanta fie sa anuleze contractul de credit, fie sa il determine fortat pe Vidican sa accepte oferta lor (vedeti precum camatarii cu sabia, astia cu instanta, aceleasi practici). Mindrescu are sentinta similara Toca, Euribor + Marja Fixa, dar BCR nu vrea sa o puna in aplicare. Scrieti de asemenea referitor la BCR si cum au facut rost de 2 irevocabile la ICCJ. Publicati acele hotarari sa vedeti nesimtirea magistratilor. Acele 2 hotarari le prezinta prin instanta avocatii celei mai mari case de avocatura din Romania, Nestor. Dupa cum puteti observa, desi are un departament juridic propriu, responsabil pentru aceste ilegalitati, cand este vorba de litigii BCR apeleaza la cei mai mari avocati. Mizerabili!
Acelasi subiect pe ECONOMICA.NET
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X