CE deschide două investigaţii în România. Wizz Air ar fi primit ajutor de stat ilegal de la aeroportul din Cluj – UPDATE

Comisia Europeană a demarat două investigații separate la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș. Investigaţiile CE vizează mai ales taxele de marketing plătite companiei Wizz Air de către Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, şi tarifele aeroportuare reduse oferite de Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş transportatorilor aerieni care operează zboruri de pe aeroportul respectiv, în special companiei Wizz Air. În cadrul investigaţiei sale, CE va mai examina şi subvențiile primite, la rândul lor, de aeroporturi din partea autorităţilor locale. 
Economica.net - vin, 31 iul. 2015, 11:01
CE deschide două investigaţii în România. Wizz Air ar fi primit ajutor de stat ilegal de la aeroportul din Cluj - UPDATE

Comisia Europeană a demarat două investigații aprofundate separate pentru a stabili dacă măsurile adoptate în favoarea a două aeroporturi din Transilvania (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș, aflate în proprietatea statului) şi a transportatorilor aerieni care le utilizează, în principal Wizz Air sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia a primit o plângere potrivit căreia Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a acordat un ajutor de stat ilegal transportatorului aerian Wizz Air, prin intermediul unor condiţii avantajoase în cadrul anumitor acorduri încheiate între transportatorul aerian și aeroport, în timp ce aeroportul a beneficiat, la rândul său, de un ajutor de stat de la Consiliul Judeţean Cluj, sub formă de finanţare publică.

Comisia a examinat o serie de acorduri încheiate de Aeroportul Cluj-Napoca cu Wizz Air, între anii 2007 și 2010. În temeiul acestor acorduri, Wizz Air a fost remunerată pentru servicii de publicitate prestate judeţului Cluj, în schimbul unor condiții diverse legate de prezența și amploarea operaţiunilor companiei Wizz Air pe Aeroportul Cluj-Napoca. De asemenea, aceste acorduri stabilesc condiţiile aplicabile serviciilor de handling la sol pe care aeroportul le furnizează companiei Wizz Air.

În acest stadiu, Comisia își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca unele dintre clauzele acordurilor să acorde companiei Wizz Air un avantaj economic nejustificat față de concurenții săi, deoarece acest transportator aerian beneficiază de condiții excesiv de favorabile și niciun operator privat nu ar fi acceptat să-i acorde condiții similare în împrejurări similare, spun oficialii CE.

De asemenea, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenții primite din partea autorităților locale în perioada 2010-2014 au acordat Aeroportului Cluj-Napoca însuși un avantaj economic nejustificat față de alte aeroporturi. Comisia va verifica dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a Aeroportului Tîrgu Mureș, aflat la o distanță de 103 km, care poate fi parcursă în aproximativ 1,5 ore cu maşina.

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, al doilea aeroport din România ca importanţă, este exploatat de o societate deţinută integral de Consiliul Judeţean Cluj. În 2014, a deservit aproximativ 1,2 milioane de pasageri.

În cadrul unei investigații separate, inițiate tot în urma unei plângeri, Comisia va examina în detaliu dacă tarifele aeroportuare practicate la Aeroportul Tîrgu Mureș, care par anormal de scăzute și prevăd reduceri semnificative în funcție de nivelul de trafic, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. De aceste tarife reduse a beneficiat în principal Wizz Air, principalul transportator aerian care operează pe Aeroportul Tîrgu Mureș, dar este posibil să fi beneficiat și alți transportatori aerieni care utilizează acest aeroport.

În acest stadiu, Comisia își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca nivelul tarifelor aeroportuare să le fi oferit acestor transportatori aerieni un avantaj economic nejustificat față de concurenții lor.

De asemenea, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenții primite din partea autorităților locale începând din 2011 au acordat Aeroportului Tîrgu Mureș însuși un avantaj economic nejustificat față de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni (având în vedere relativa proximitate a Aeroportului Cluj-Napoca, a se vedea considerațiile anterioare) și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar.

În 2014, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș a deservit aproximativ 350.000 de pasageri şi e exploatat de o societate deținută integral de Consiliul Județean Mureș. 

Investițiile efectuate de autoritățile publice în societăți care desfășoară activități economice sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat dacă sunt efectuate în condiții pe care le-ar accepta un actor privat care operează în condițiile pieței (principiul operatorului economic privat în economia de piață). Dacă nu se respectă acest principiu, intervențiile publice constituie ajutor de stat în sensul normelor UE (articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – TFUE), deoarece îi oferă beneficiarului un avantaj economic de care concurenții săi nu dispun. Ulterior, Comisia examinează dacă un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil cu normele comune ale UE care autorizează anumite categorii de ajutoare.

În sectorul aviației, Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene reflectă faptul că subvențiile publice pot fi utilizate uneori de aeroporturile regionale pentru a atrage companii aeriene sensibile la criteriul prețului și că aceste companii pot, în unele cazuri, să transfere efectiv capacități pentru a beneficia de cea mai bună ofertă, mai ales dacă aeroporturile implicate deservesc aceiași clienți. Astfel de subvenții pot fi acordate sub formă de tarife aeroportuare mici, de reduceri ale tarifelor aeroportuare, de onorarii condiționate de rezultate sau de plăți pentru promovarea pe piață.

Deși Comisia recunoaște că aeroporturile regionale aflate în proprietate publică le pot oferi transportatorilor aerieni condiții atractive în scopul de a-i încuraja să opereze zboruri și să stimuleze astfel traficul aeroporturilor în cauză, aceste condiții nu trebuie să le depășească pe cele pe care ar fi dispus să le ofere un operator aeroportuar care urmărește să obțină profit.

În ceea ce privește finanțarea publică a infrastructurii aeroportuare, normele UE urmăresc să evite subvențiile pentru investiții în infrastructură care generează supracapacitate, au drept rezultat multiplicarea aeroporturilor (neprofitabile) în aceeași zonă de deservire sau depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea unor proiecte de investiții utile.

 

Directorul Aeroportului din Cluj susţine că acuzaţiile aduse în cadrul anchetei CE sunt nefondate

Directorul Aeroportului Internaţional ‘Avram Iancu’ din Cluj, David Ciceo, a declarat vineri că va pune la dispoziţia anchetatorilor toate actele necesare anchetei iniţiate de Comisia Europeană, în urma unei plângeri potrivit căreia aeroportul ar fi acordat un ajutor de stat ilegal operatorului aerian Wizz Air, în timp ce instituţia aeroportuară ar fi beneficiat, la rândul său, de un ajutor de stat de la Consiliul Judeţean Cluj, sub formă de finanţare publică.

‘Este vorba de o reclamaţie neadevărată. Noi sprijinim această investigaţie, vom pune toate actele la dispoziţie şi se va dovedi că Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj a respectat integral legislaţia europeană în vigoare’, a spus directorul aeroportului clujean, pentru AGERPRES.

David Ciceo a mai mai amintit că o anchetă similară s-a desfăşurat la aeroportul din Timişoara şi că rezultatele nu se cunosc nici astăzi.

‘Pot să vă mai spun că la Timişoara au început investigaţia în 2011 şi nu există niciun rezultat încă, deci este posibil să dureze 5 sau 6 ani. După rezultat există posibilitatea de apel, deci probabil după 10-15 ani vom avea un răspuns’, a spus Ciceo.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, şi-a exprimat încrederea că ancheta va dezvălui că nu au fost făcute nereguli şi că legea a fost respectată.

Te-ar mai putea interesa și
Șefa FMI Kristalina Georgieva: Economia mondială s-a dovedit surprinzător de rezilientă, dar există multe motive de îngrijorare, inclusiv inflația
Șefa FMI Kristalina Georgieva: Economia mondială s-a dovedit surprinzător de rezilientă, dar există multe motive de ...
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a afirmat joi că economia mondială s-a dovedit surprinzător de rezilientă în contextul dobânzilor mai ridicate şi......
Congresul SUA ia din nou în discuție interzicerea TikTok
Congresul SUA ia din nou în discuție interzicerea TikTok
Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite va examina din nou o propunere de lege ce prevede interzicerea TikTok în ţară ...
Generali anunță că se va reorganiza, grupul italian urmând să se concentreze pe două afaceri de bază și să eficientizeze structura geografică
Generali anunță că se va reorganiza, grupul italian urmând să se concentreze pe două afaceri de bază și să eficientizeze ...
Cea mai mare companie italiană de asigurări, Generali, a anunţat joi că se reorganizează, concentrându-se pe două ...
Google a fost dat în judecată de un grup de medici și dentiști japonezi, din cauza permiterii publicării unor recenzi negative, care le-au afectat reputațiile
Google a fost dat în judecată de un grup de medici și dentiști japonezi, din cauza permiterii publicării unor recenzi ...
Un grup de medici şi dentişti din Japonia au intentat joi la Tokyo o acţiune în justiţie împotriva companiei Google, ...