De ce Codul Silvic poate aduce României amenzi de 100.000 de euro pe zi de la UE

Codul Silvic poate aduce cu sine un infrigement pe probleme de concurenţă pentru România. O anumită prevedere din Cod este considerată neconcurenţială de către Consiliul Concurenţei. Şi, dacă o firmă lezată de acestă prevedere depune plângere, Comisia Europeană va declanşa o investigaţie pe piaţa achiziţiei de masă lemnoasă din România, care s-ar putea finaliza cu amenzi.
Ionut Tudorica
Sorin Andone -
joi, 28 mai 2015, 10:53
De ce Codul Silvic poate aduce României amenzi de 100.000 de euro pe zi de la UE

Controversatul proiect de lege Codul Silvic, care reglementează regimul pădurilor din România, s-a întors din Parlament către Preşedinte în forma propusă iniţial, ceea ce îl obligă pe Preşedintele Klaus Iohannis să îl promulge în forma iniţială.

Practic, Parlamentul a decis să ignore avizul negativ primit de la Consiliul Concurenţei (CC) pe această lege. Mai exact, pe un paragraf din lege care, potrivit CC, ar fi neconcurenţial. Or, acest lucru pune România în postura unui posibil conflict cu UE, dat fiind faptul că, în proporţie covârşitoare, poziţia Consiliului este şi poziţia Directoratului General pentru Concurenţă al Comisiei Europene. Un astfel de conflict are potenţialul să se transforme în amenzi usturătoare pentru ţara noastră, care pot ajunge şi la 100.000 de euro pe zi.

În Codul Silvic, ce va deveni lege, există un paragraf care, consideră Consiliul Concurenţei, este anticoncorenţial: limitarea la 30% din volumul aferent unui sortiment industrial din fiecare specie a cantităţii de masă lemnoasă care poate fi achiziţionată din fondul public de către o firmă. Acest paragraf este cu „dedicaţie” împotriva companiei austriece Holzindustrie Schweighofer , singura din domeniul exploatării de masă lemnoasă care este afectată de această prevedere.

Coincidenţă sau nu, firma austriacă are, potrivit propriilor aprecieri, exact 30% din piaţa lemnului de brad , cu cele patru fabrici pe care le deţine. Holzindustrie ar fi vrut însă să se dezvolte încă şi mai mult, motiv pentru care a investit 100 de milioane de euro într-o nouă fabrică de procesare în Covasna, prin intermediul căreia ar ajunge la circa 38% cotă de piaţă, peste ceea ce le-ar permite noul Cod Silvic.

Practic, noua fabrică va fi inutilă, pentru că nu poate procesa nimic, contigentarea pieţei de lemn brut limitând grupul austriac la procesarea din cele patru fabrici pe care deja le deţine deja de ani de zile. Or, tocmai acest lucru este considerat neconcurenţial de Consiliul Concurenţei, pentru că ar limita dezvoltarea unei firme în condiţiile pieţei libere.

Mai ales că, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC, austriecii, cu tot cu noua fabrică din Covasna, de-abia s-ar apropia de nivelul de 40% deţinere dintr-o piaţă, de la care Concurenţa începe să devină atentă la competiţia din acea piaţă.

Am recomandat modificarea unor articole care ridicau suspiciuni de ajutor de stat şi am cerut ridicarea plafonării nivelului maxim de achiziţionare şi procesare de masă lemnoasă la 30%, pentru că reprezintă un pas cu totul extraordinar. În nicio altă industrie din România nu avem astfel de limite şi, din contră, sunt o serie întreagă de companii în România care au o cotă mai mare de 30% pe pieţele unde activează, spre exemplu, telefonia mobilă, domeniul bancar, televiziunea prin cablu, putem găsi multe exemple în care cea mai mare companie de pe piaţă are o cotă de chiar mai mult de 30%. Nimeni nu a ridicat, până acum, problema ca acestor companii să le limităm activitatea. În lipsa unei justificări care să ne spună de ce în acest domeniu are sens ca statul să dea această măsură, motivaţie pe care, repet, nu ne-a dat-o ministerul de resort(Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – n.r.), nici Guvernul sau Parlamentul, de ce e atât de excepţională industria lemnului ca să poată justifica o astfel de măsură, n-am putut să considerăm această măsură în acord cu legislaţia Concurenţei, atât cea naţională cât şi cea europeană”,  a precizat Chiriţoiu, într-un interviu pentru ECONOMICA.NET.

Pe acest aviz negativ de la Concurenţă, preşedintele Iohannis a trimis Codul Silvic în Parlament, spre revizuire. Motiv pentru Ministerul Mediului, iniţiatorul legii, să-l atace pe Iohannis prin vocea ministrului Graţiela Gavrilescu. Aceasta a spus recent că asupra preşedintelui României Klaus Iohannis „planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor, pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii. Gavrilescu a atacat şi Consiliul Concurenţei, despre care a precizat că „este împotriva intereselor poporului român”.

De altfel, potrivit normelor europene de concurenţă, CC a solicitat o poziţie la Bruxelles pe problema Codului Silvic. Răspunsul încă nu a venit. Potrivit lui Chiriţoiu, există două variante. Prima este cea în care firma direct afectată de noul Cod Silvic,  Holzindustrie Schweighofer, nu depune o plângere către Comisie, caz în care, cel mai probabil, nu se va demara o anchetă pe concurenţialitatea Codului Silvic, iar acesta se va aplica ca atare.

Mai probabilă este însă cea de-a doua variantă. Pentru că este greu de crezut că austriecii, văzându-se cu interesele lezate şi cu 100 de milioane de euro practic pierduţi, nu vor face toate demersurile către Bruxelles, devine foarte probabilă o investigaţie a Comisiei. „Dacă avem o plângere şi Comisia consideră că se încalcă Tratatul de Funcţionare a Pieţei Unice Europene, se poate deschide o procedură de infrigement, care durează şi care, iniţial, nu implică sancţiuni. Comisia spune: „Trebuie să schimbi legea”. Dacă nu schimbi legea, Comisia te dă în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Curtea Europeană de Justiţie te poate obliga să schimbi legea. Dacă ignori şi Curtea, încep să curgă amenzile. Dar, în principiu, este o perioadă îndelungată pe  care statul o are la dispoziţie pentru a se conforma legislaţiei europene”, explică Chiriţoiu. „Această limitare de 30% la achiziţia de masă lemnoasă dintr-o anumită specie poate constitui o încălcare de către România a Tratatului privind Libera Circulaţie a Mărfurilor în spaţiul UE. Dar, mai ales, dacă se coroborează cu o interdicţie privind importurile. Da, deci acesta este, clar, un risc”, continuă preşedintele CC.

Potrivit acestuia, Concurenţa nu se opune acestei legi şi nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. „Noi avem obiecţii referitoare la unele măsuri punctuale, care, deşi introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislaţia europeană şi pot atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene”, a adăugat  Chiriţoiu.

Prin urmare, pentru că CC este vocea Comisiei Europene şi CC consideră că un paragraf din Codul Silvic afectează concurenţialitatea pieţei de achiziţie de masă lemnoasă, România riscă amenzi de la CE, dar numai dacă  Holzindustrie Schweighofer depune plângere. Amenda reprezintă pasul ultim al unei divergenţe între România şi UE. Dacă însă se ajunge până acolo, cuantumul acestora poate urca până la 100.000 de euro pe zi, aproabe de pragul maxim stipulat prin Tratatul de Funcţionare al UE, pentru că problemele de Concurenţă sunt apreciate ca de maximă importanţă la Bruxelles.

Adoptarea Codului Silvic a adus  proteste în mai multe judeţe ale ţării. Oamenii au ieşit în stradă militând pentru oprirea despăduririlor abuzive, dar şi cu scopul ca pădurile din România să devină o prioritate naţională pentru autorităţile statului. S-a strigat şi împotriva  Holzindustrie Schweighofer, deşi austriecii nu taie pădurile, nedeţinând nici măcar un gater. Ei doar achiziţionează ce taie alţii şi prelucrează masa lemnoasă pentru export. În industria locală a procesării lemnului cei mai mari actori sunt firmele austriece  Holzindustrie Schweighofer, Kronspan şi Egger. 

Holzindustrie Schweighofer este cea mai mare, cu aproape 30% din piaţă, restul deţinând cote mai mici. Alături de aceste trei firme, există încă 7.000  de alte firme care procesează lemn la scară mai redusă. Cel mai mare furnizor pentru industria de procesare este Regia statului Romsilva.

Companiile care prelucrează lemn au avut în 2013 un business cumulat de trei miliarde de euro, de trei ori mai mult decât rulajul companiilor care exploatează lemnul.  Holzindustrie Schweighofer rulează anual circa 600 de milioane de euro şi are un profit de 100 de milioane de euro. Austriecii au aproape 3.000 de angajaţi.

Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Cele mai mari progrese pe șantierele de autostrăzi au fost înregistrate în martie pe primele două loturi ale A7 Ploiești - Buzău, potrivit raportărilor lunare oficiale. Alături de Coni și......
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Ecofinance, o companie de tehnologie financiară care operează sub marca de consum CreditPrime în România, a înregistrat ...
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții guvernamentale americane
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții ...
Statele Unite au anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva Iranului care vizează "două companii şi patru ...
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Activista pentru climă Greta Thunberg va fi trimisă din nou în judecată pentru că nu a respectat un ordin al Poliţiei ...