1EUR=4.6590 RON | Bucureşti 10 º
INDICI BURSIERI
BET
8533,08
-0.002
BETPlus
1272,88
-0.002
BET-FI
36528,48
-0.0111
BET-NG
713,45
-0.0042
BET-XT
777,62
-0.0038
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.337
0,0000%
BRD
13.32
0,3012%
BRK
0.075
-1,0554%
BVB
23.4
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
168.9
0,0000%
FP
0.94
-0,5291%
OLT
0.335
-3,7356%
PRSN
0.08
-2,4390%
SIF1
2.35
-2,0833%
SIF2
1.302
0,0000%
SIF3
0.2005
-0,4963%
SIF4
0.604
0,0000%
SIF5
2.09
-2,3364%
SNP
0.3695
-0,1351%
TEL
23.45
-2,0877%
TGN
349
-1,5515%
TLV
2.36
0,0000%

De ce nu are Bucureştiul o arteră comercială precum marile capitale europene şi de ce fug retailerii din Centrul Vechi

Românii petrec cu 20% mai mult timp în malluri decât locuitorii altor ţări. Iar dezinteresul proprietarilor pentru renovarea clădirilor istorice a făcut ca Bucureștiul să nu aibă o stradă comercială, aşa cum găsim la Viena - Mariahilfer Strasse, sau la Budapesta - Vaci, acolo unde turiștii români își fac cumpărăturile în vacanţă. 

Comenteaza
Bucuresti

Incendiul din 2015 din Colectiv a dus la închiderea mai multor magazine care funcţionau în clădiri periculoase de pe Bulevardul Magheru, Calea Victoriei, iar restaurante şi baruri din Centrul Vechi au tras obloanele. O mare parte dintre retailerii cu magazine pe una dintre cele mai vechi artere comerciale din București s-a mutat în malluri sau au căutat noi sedii în clădiri fără probleme.

Iar cel mai recent loc de unde fug retailerii este Centrul Vechi, unde se pare că pariul nu a fost unul de succes. Deschis în urmă cu şapte ani, Adidas şi-a închis magazinul, iar H&M, care a deschis în 2013 un magazin pe Lipscani, va închide în curând această unitate. 

De ce fug retailerii de Centrul Vechi 

Centrul Vechi e plin de restaurante, baruri, cafenele. Puţini retaileri au atacat însă şi această zonă în ultimii ani. Printre ei, Cato sau Penti. Spre exemplu, turcii de la Koton au cumpărat o clădire în Centrul Vechi, în care au investit cinci milioane de euro şi unde au deschis un magazin. Majoritatea clienţilor însă, percep această zonă ca fiind o destinaţie de distracţie, şi nu una de shopping, este de părere Dana Radoveneanu, senior consultant, retail agency în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Problema principală a lipsei unui vad pentru shopping este dată de lipsa unor spaţii care să corespundă cererilor marilor retaileri. Astfel, formarea unor aglomerări de magazine care să transforme zona şi ȋntr-o destinaţie de retail de fashion devine imposibilă.

"Nefiind dezvoltat un pol de retaileri ȋn Centrul Vechi al Capitalei, clienţii preferă mall-urile, ȋn care găsesc deopotrivă o diversitate de branduri şi concepte", mai spune Radoveneanu. 

Corina Stamate, center manager în cadrul JLL Romania spune că traficul zonei este concentrat preponderent seara spre noaptea, ceea ce influenţează nivelul cumpărăturilor din Centrul Vechi. "În mentalul colectiv, zona este un hub al distracţiei, al ieşirilor în oraş, nefiind asociat cu o zonă de promenadă, de cumpărături pe timpul zilei", mai spune Stamate. 

De ce nu are şi Bucureştiul o Mariahilfer Strasse 

Bulevardul Republicii din Brașov este o arteră comercială, unde retailerii au îndrăznit să-și deschidă magazine, completate de restaurantele și terasele de pe artera pietonală. 

"Oraşele mari din centrul și vestul ţării beneficiază de un plan urbanistic diferit, cu piaţete şi alei pietonale mărginite de clădiri istorice deosebite, administraţiile locale fiind mult mai active ȋn dezvoltarea infrastructurii şi reamenajarea zonelor centrale, ȋn special ȋn Oradea şi Cluj", ne-a mai declarat Dana Radoveneanu, consultantul Cushman. 

Un alt motiv pentru care Bucureștiul nu are o arteră comercială ca în Vest se datorează retailului modern. Dacă în alte orașe din țară mallurile sunt construite la periferie, în timp ce în București, centrele comerciale deservesc foarte bine toate zonele, iar accesul este facil pentru consumatorii de retail. E mai simplu pentru retaileri să deschidă într-un mall, decât să treacă de birocrația avizelor în cazul unui spațiu stradal. 

"Un alt aspect ar fi legat de faptul că ȋncă există un număr redus de turişti ȋn Bucureşti, iar acest trafic flunctuant scade performanţa retailerilor cu prezenţă stradală. Observăm şi lipsa unui plan de dezvoltare urbană a Capitalei, care să includă şi dezvoltarea zonelor pietonale şi a facilităţilor conexe necesare (parcări, toalete publice) şi ȋntreţinerea clădirilor de pe bulevardele principale", mai spune Radoveneanu. 

Calea Victoriei și-a pierdut din sclipirea de altădată, iar Bulevardul Magheru e o arteră zgomotoasă. Consultanții spun că acestea nu au infrastructura necesară unui comerț stradal modern. Pe scurt, nu avem clădiri istorice care să fie bine conservate, locuri de parcare și acces pietonal facil.

Dar, potențial există. "Fără un plan închegat, fără un concept care să fie ulterior implementat, o identitate, o adaptare la specificul local, comerțul stradal nu poate fi dezvoltat la un nivel comparabil cu cel din străinătate", spune Corina Stamate, center manager JLL. 

Ne mai lipsește și atragerea numărului de turişti, pentru a ridica apetitul retailerilor pentru zonele cu posibilităţi de dezvoltare, dar și consolidarea clădirilor pentru a acomoda astfel de retaileri, este de părere Dana Radoveneanu.

Bulevadrul Unirii - zonă pietonală

Autorităţile anunţau încă din 2012 că Bucureştiul va avea o zonă pietonală - zona Unirii, pentru cumpărături şi plimbări, însă nicio investiție nu a fost realizată. 

"Cu siguranţă, transformarea Bulevardului Unirii în zonă pietonală ar relansa comerţul stradal în Bucureşti, însă etapele aprobării şi implementării acestui proiect sunt de durată. În acest moment, nu există zone cu o sinergie corectă între partea de food & beverages şi fashion, ci mai degrabă avem mici hub-uri formate în jurul unor zone extrem de circulate", spune Corina Stamate, center manager JLL. 

În urmă cu trei ani, arhitecții propuneau autorităților transformarea Bulevardului Magheru într-un Champs-Elysées. Aceștia propuneau reducerea numărului de benzi şi a spaţiului alocat autovehiculelor, dublarea trotuarelor, dar și plantarea de copaci, pentru diminuarea nivelul de zgomot. Bulevardul Magheru este una dintre cele mai poluate artere ale Capitalei, unde zgomotul produs de trafic depășea în 2015 media europeană cu 30 de decibeli. 

Românii își fac în continuare cumpărăturile în malluri 

Mallurile sunt mai atractive pentru români, și asta pentru că vin cu diverse modalități de petrecere a timpului liber și găsesc de toate într-un singur loc. În plus, au parte și de parcare acoperită, dar și de temperaturi constante în interior. 

"Ca atare, retailerii s-au concentrat pe aceste locații pentru a deschide magazine noi sau pentru a lansa branduri noi pe  piață. Pe de altă parte, studiile arată că timpul petrecut în malluri de către români este cu 20% mai mare decât cel pe care îl alocă locuitorii altor țări. Acest lucru nu înseamna neaparat că românii și cumpără mai mult decât o fac vizitatorii mall-urilor din străinătate. Mulți dintre vizitatorii mall-urilor merg doar pentru socializare sau pentru privitul vitrinelor", ne-a declarat Corina Stamate, center manager JLL. 

Chiar dacă în Bucureşti s-au conturat cȃteva puncte fierbinți sau zone pietonale noi, “asezonate” cu concepte inovatoare pe partea de restaurante, spune Dana Radoveneanu, precum ȋn zonele Floreasca, Ateneu, Brezoianu, Palatul Universul, retail-ul de fashion ȋncă rămȃne concentrat ȋn mall-uri. 

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Acelasi subiect pe ECONOMICA.NET
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
CARNAVAL VENETIA 2019 -avion- de la 339 euro CARNAVAL VENETIA 2019 -avion- de la 339 euro
Luni, 12 Noiembrie 2018 15:09
CARNAVAL MADEIRA 2019 de la 485 euro CARNAVAL MADEIRA 2019 de la 485 euro
Luni, 12 Noiembrie 2018 15:04
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X