Continuă deprecierea leului? Investitorii aşteaptă azi veşti din America

Leul s-a depreciat până la 4,5445 de unităţi pentru un euro pe piaţa interbancară în cursul zilei de joi – un nivel pe care nu l-a mai atins de la jumătatea începutul lunii decembrie 2012, înainte de alegerile parlamentare. Şi ziua de miercuri a fost una proastă pentru moneda naţională, care a pierdut peste 1,4% din valoare.

„Leul a pierdut peste 1% ieri (miercuri), înregistrând o depreciere de circa 2,4% faţă de nivelul de acum o săptămână până la 4,46/EUR atins ultima dată la sfârşitul lui decembrie. Atât mişcarea de ieri (miercuri) cât şi tendinţa recentă de depreciere a leului au oglindit acţiunea din pieţele regionale, sugerând astfel că acestea sunt puternic legate de recenta corecţie de la nivel global a apetitului investitorilor faţă de activele cu risc relativ ridicat”, se arată într-o notă de joi a ING Bank adresată investitorilor.

Cei de la ING se aşteaptă ca Banca Naţională a României să intervină în această situaţie.

„Dat fiind ritmul accelerat al deprecierii, credem că a crescut probabilitatea unor intervenţii ale băncii centrale în favoarea leului la aceste niveluri. Temerile legate de acţiuni ale băncii centrale în piaţa valutară ar putea limita deprecierea leului astăzi, în vreme ce credem ca datele cheie legate de piaţa forţei de muncă din SUA de mâine (vineri) pot să ofere posibilitatea unei corecţii a deprecierii recente”, adaugă cei de la ING.

Fie intervenţia BNR, fie teama investitorilor în faţa unei asemenea intervenţii au mai redus din presiunea pe leu, care s-a oprit din depreciere până în pragul de 4,5/euro şi a recuperat până la 4,4756/euro la ora 13.00 – când Banca centrală anunţă cursul de schimb – după ce a deschis sesiunea la 4,4632. În ultima parte a şedinţei, leul a trecut dincolo de pragul de 4,54 unităţi pentru un euro, înregistrând o depreciere de aproape 1,8%.

Ce treabă au americanii cu leul

Banca centrală a Statelor Unite ale Americii – Federal Reserve (Fed) – a defăşurat în ultimii cinci ani un program extins de achiziţie a datoriei de stat prin care a injectat o cantitate impresionantă de dolari în sistem şi a redus randamentele la biletele de trezorerie americane.

Consecinţa acestei politici a fost aceea că investitorii s-au orientat spre active care oferă randamente mai ridicate: burse şi finanţarea economiilor emergente.

Acum Fed dă semnalul că ar putea înceta politica de relaxare cantitativă (quantitative easing). Economia SUA are o performanţă mai bună decât cea a altor state dezvoltate, deşi şomajul rămâne încă ridicat.

Dacă datele din această vineri arată o îmbunătăţire a pieţei muncii din SUA, dolarul american s-ar putea întrări în perspectiva unei politici mai restrictive a Fed. Când dolarul se întăreşte în faţa euro, monedele din ECE de regulă se depreciază, pe fondul creşterii aversiunii la risc.

„Piaţa este în panică în faţa datelor de la sfârşitul săptămânii privind locurile de muncă”, spune Guillaume Salomon, strateg pentru pieţele emergente la Societe Generale, citat de WSJ.

Monede precum zlotul polonez (aici banca centrală a tăiat dobânda cheie cu 0,25 pp la 2,75%), forintul maghiar sau coroana cehească au pierdut din valoare în ultima perioadă, însă leul a avut cea mai proastă evoluţie, cu o depreciere cumulată de aproape 4% în ultima săptămână.

După discursul guvernatorului BCE, Mario Draghi, de ieri, monedele din regiune şi-au extins pierderile în faţa euro, însă leul a fost, de departe, cel mai lovit.

România, ultima venită

Unele ţări au beneficiat mai mult decât altele de aceste fonduri (fie ele speculative – hot money – sau investiţii străine directe). România, ca de obicei, a ajuns târziu la această masă. Anul trecut a fost caracterizat de convulsii politice, ce au culminat cu căderea unui guvern prin moţiune parlamentară, şi jocurile inerente unui an electoral. Lucrurile s-au stabilizat abia după alegerile din decembrie, când banca JP Morgan a decis să includă titlurile de stat în lei în indicele pieţelor emergente.

Randamentele la datoria de stat au scăzut rapid şi substanţial pe măsură ce non-rezidenţii au cumpărat titluri în lei – de pildă, randamentele la titlurile pe 10 ani au scăzut de la 5,7% în ianuarie la 5% în mai, în timp ce în martie 2012 erau la 6,75%.

Deţinerile de titluri de stat în lei ale străinilor au ajuns la 26%, un nivel record pentru România, după ce aceştia au făcut achiziţii de 4 miliarde de euro în şase luni, atraşi de radamentele mai mari decât cele oferite de alte state din regiune.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, avertiza recent că aceste fonduri pun şi probleme: „includerea în indicele JP Morgan te pune în lumină şi te expune mişcărilor de capital”.

„Aşa cum s-a spus de mai multe ori, vulnerabilitatea leului vine din ieşirile de capital, mai precis din ieşirile de fonduri speculative din portofoliile de investiţii şi care au dus la aprecierea leului în primul rând. Marcarea profiturilor în piaţă este cel mai probabil una dintre cauzele principale ale deprecierii rapide pe care o vedem. Vânzarea bondurilor face ca preţul acestora să scadă, ceea ce înseamnă că este probabilă o întoarcere a investitorilor în piaţă mai târziu, mai ales că titlurile româneşti oferă randamentel real pozitive”, se arată într-o notă a OTP Bank.

Randamentele la titlurile pe 10 ani au crescut cu 25 de puncte de bază în ultimele şapte zile.

România are cea mai ridicată dobândă cheie din Uniunea Europeană, dar şi cea mai ridicată rată a inflaţiei. Rata BNR este la 5,25 încă din februarie 2012 şi rata inflaţiei este la 5,29%. BNR vede o reducere a ratei anuale a inflaţiei până la 3,2% la sfârşitul anului şi a anunţat că va începe un nou ciclu de reducere a dobânzilor. Relaxarea politicii monetare ar putea să facă mai puţin atrăgătoare activele denominate în lei.