Groningen: Băncile ar putea reduce dobânzile la depozite, dar nu va fi o măsură imediată

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dacă dobânda de referinţă merge în jos şi anumiţi jucători din piaţă nu mai împing dobânzile la depozite în sus, cum s-a întâmplat recent, se creează premisele unor dobânzi mai mici la credite, însă nu se poate întâmpla brusc, ci pe termen lung”, a declarat van Groningen la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar, răspunzând unei întrebări pe această temă.

El a arătat că banca centrală a dat doar un semnal, dar impactul direct al măsurii BNR pe costurile unei bănci este relativ mic.

Consiliul de Administraţie BNR a decis recent să îngusteze coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 3 puncte procentuale, de la +/-4 puncte procentuale anterior, pentru a tempera volatilitatea dobânzilor.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că reducerea intervalului la facilităţile băncii centrale ar trebui să fie un semnal pentru bănci să nu reducă dobânzile la depozite, dar să accepte rate mai mici la creditare.

„Acesta este doar un semnal, pentru că impactul direct pe costul unei bănci este relativ mic. La bilanţul unei bănci mari vorbim despre miliarde, iar banca naţională nu finanţează băncile cu sume foarte mari. Atunci este un semnal şi cred că trendul pentru dobânda la credite va fi în jos, însă nimeni nu trebuie să se aştepte că mâine va fi imediat o dobândă mult mai joasă. Este o tendinţă de care avem nevoie, dar nu e important doar nivelul de dobândă, ci şi marja de dobândă, care este compusă în mare parte şi din costul creditelor neperformante”, a precizat van Groningen.

El nu a avansat un termen la care băncile ar putea începe reducerea dobânzilor la credite, arătând că depinde de mai mulţi factori, printre care şi inflaţia. Totodată, preşedintele Raiffeisen Bank spune că este nevoie în continuare de dobânzi real pozitive şi la depozite, iar pe de altă parte problema în prezent o reprezintă faptul că nu există cerere pe creditare.

„Aşadar, banca centrală a dat un semnal şi e bine să ştim că nu trebuie să ne aşteptăm la o majorare”, a spus van Groningen.

Bancherul a menţionat că rolul său este de a gestiona diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite, diferenţe din care trebuie să plătească salariile şi să acopere alte cheltuieli.

„Băncile nu-şi asumă riscuri, ele gestionează riscuri. Pentru a da o dobândă rezonabilă la depozite trebuie să perceapă o dobândă rezonabilă de la credite, trebuie să plătească salarii, chirii. Jobul meu nu e să maximalizez profitul pe termen scurt pentru investitori, trebuie să gestionez echilibrul respectiv”, a arătat preşedintele Raiffeisen Bank.