Harta preţului european la electricitate. România este campioană la taxarea curentului

Preţul final al electricităţii pe care îl plătesc consumatorii casnici din România este unul dintre cele mai mici din Europa. Nu este un motiv de mulţumire, pentru că, în acelaşi timp, ţara noastră taxează cel mai mult din Europa curentul. Dacă nivelul de taxare nu ar fi de circa 70% din preţul final, România ar putea fi ţara europeană cu cel mai mic preţ al energiei electrice.
Sorin Andone - lun, 03 aug. 2015, 21:01
Harta preţului european la electricitate. România este campioană la taxarea curentului

România are unul dintre cele mai mici preţuri finale din Europa la energia electrică furnizată populaţiei, fiind pe ultimele poziţii în topul preţului curentului pentru gospodării, laolaltă cu Bulgaria, Malta, Croaţia, Ungaria sau Estonia. Potrivit unei analize făcute de Comisia Europeană în primul trimestru al acestui an, kWh costă 13,17 eurocenţi în România. În Bulgaria, curentul costă doar 9,31 eurocenţi/kWh, iar în Ungaria 11,33 eurocenţi/kWh.

Cele mai scumpe ţări la energia electrică sunt Germania, Italia, Portugalia şi Spania, unde MWh costă peste 20 de euro, chiar 30 de euro în Germania, potrivit infografiei ataşate.

Pentru o mai clară înţelegere a situaţiei, transformând în lei costul în euro al kWh, ar rezulta un preţ de circa 0,70 lei pentru fiecare kWh consumat în România, în timp ce în Germania acelaşi kWh costă 1,70 lei.

Preţul final pe care îl plătim pe energia electrică este unul dintre cele mai mici din Europa, dar acesta ar putea să fie chiar mult mai mic, poate chiar cel mai mic, dacă energia nu ar fi atât de taxată. România este campioana Europei la taxarea electricităţii. După cum puteţi observa în Figura 2, ponderea energiei în preţul final la consumatorul casnici este cea mai mică din Europa, circa o treime din preţul final. Doar Estonia şi Danemarca mai au un nivel de taxare al energiei comparabil cu România. La polul opus se găsesc Malta şi Bulgaria, unde energia contează în proporţie de peste 70% în preţul final. De altfel, Malta şi Bulgaria sunt ţările europene cu cel mai mic preţ al electricităţii livrată populaţiei.

Ţări în care energia electrică este, ca şi în România, suprataxată sunt Portugalia, Spania, Danemarca sau Cehia. De remarcat, ponderea ecotaxelor (certificate verzi şi contribuţia pentru cogenerare) din România în preţul final, fiind relativ mică (componenta cu roşu din grafic), mult mai mică, spre exemplu, decât în Danemarca, Austria sau Italia. În acelaşi timp, însă, sunt ţări în care ecotaxele nu există, cum ar fi Bulgaria, Letonia, Slovacia sau Belgia.

Preţul final al curentului, în România, conţine mai multe componente, dintre care energia reprezintă doar 32%. Restul sunt diverse taxe şi tarife, plus marja furnizorului, care-i triplează preţul cu care pleacă de la producători.
Toate componentele de preţ care se suprapun peste preţul de bază al mărfii energie hrănesc o suită întreagă de companii, unele private, altele de stat, dar şi bugetul României. De plătit, le plătesc în factură toţi consumatorii de energie din ţară.

România are foarte mulţi producători de energie electrică, deci concurenţa este mare, ca şi presiunea pe preţ. Nu poate scădea însă decât preţul de producţie. Celelalte componente de preţ sunt fixate de stat, iar statul are toate interesele să încaseze cât mai mulţi bani de pe tot circuitul producător-client final.

Ce plăteşti în factura la curent

Următoarea componentă ca importanţă, pe lângă preţul mărfii (32%), în compunerea preţului final la electricitate este tariful de distribuţie de joasă tensiune, un tarif reglementat perceput de distribuitor. Acesta reprezintă circa 25% din preţul final.

A treia componentă ca importanţă este preţul certificatelor verzi. 3 – 4% din preţul facturii, aproximativ 30 de lei, reprezintă sumele pe care le plătim pentru susţinerea sectorului local de producere a energiei verzi.

5,8% din factură reprezintă tariful de distribuţie de medie tensiune, iar 1,9% tariful pentru distribuţie de înaltă tensiune.

Alte tarife cu preţ fix reglementat sunt: tariful de transport – componenta de injecţie în reţea (1,7%), tariful de transport – componenta de extracţie din reţea (2,2 %), tariful de transport – componenta servicii de sistem (2,4%), tariful de transport – servicii prestate de operatorul pieţei (0,1%).
Transportatorul de energie este unul singur: Transelectrica. Distribuţia, însă, este asigurată de patru mari actori: Enel, CEZ, Electrica şi E.ON.

Taxa de cogenerare care se colectează de la consumatorul final pentru premierea producătorilor de energie în cogenerare de înaltă eficienţă reprezintă 2,5% din preţul final – 18 lei/MWh.
Acciza şi TVA-ul reprezintă taxe pe care le colectează direct statul.
Adunate, toate aceste taxe şi tarife totalizează circa 95%. Restul, până la 100%, reprezintă marja furnizorului şi alte costuri precum cele financiare şi cele de asigurare a riscului.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici este în proporţie de 50% liberalizat. De-abia din 2017, piaţa va fi în totalitate liberă.

Te-ar mai putea interesa și
Guvernul a prelungit perioada de acordare a sumelor forfetare pentru acoperirea cheltuielilor de masă și cazare pentru refugiații din Ucraina
Guvernul a prelungit perioada de acordare a sumelor forfetare pentru acoperirea cheltuielilor de masă și cazare pentru ...
Guvernul a prelungit cu trei luni, până la data de 30 iunie 2024, prin ordonanţă de urgenţă, perioada până la care pot fi acordate sumele forfetare pentru acoperirea costurilor de masă şi......
Boloș: Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat, de 500 de milioane de euro, pentru industria prelucrătoare. Am amânat amenzile pentru e-Factura pâna la 1 iunie (Video)
Boloș: Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat, de 500 de milioane de euro, pentru industria prelucrătoare. Am amânat ...
Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat pentru activităţi productive şi pentru industria prelucrătoare, o schemă ...
Anunț important pentru toți clienții ING Bank
Anunț important pentru toți clienții ING Bank
ING Bank și-a reînnoit certificatele de securitate ale Home’Bank și a transmis un mesaj clienților.
Compania aeriană a insulelor malteze își încetează operațiunile pe 30 martie. Locul ei e luat de KM Malta
Compania aeriană a insulelor malteze își încetează operațiunile pe 30 martie. Locul ei e luat de KM Malta
Air Malta, compania națională a insulelor malteze, va efectua ultimul zbor pe 30 martie. Guvernul maltez a decis în toamna ...