Interconectorul de gaze dintre România şi Bulgaria ar putea fi inaugurat pe 11 noiembrie, după o întârziere de trei ani

Pentru Bulgaria, interconectorul de gaze cu România va fi primul interconector care va deveni operaţional după criza din 2009, care a dovedit că ţara vecină este complet dependentă de livrările de gaze naturale ruseşti şi, spre deosebire de alte state membre UE, complet vulnerabilă.

„Bulgaria urmăreşte în mod activ diversificarea surselor şi livrărilor de gaze naturale”a spus Boyko Borisov, citat de BTA, potrivit Agerpres. În acest sens, premierul bulgar a făcut un apel şi pentru finalizarea interconectorului de gaze cu Serbia deoarece este un proiect vital pentru ambele ţări. Cele două interconectoare fac parte din strategia guvernului de la Sofia privind realizarea unui hub de gaze naturale pe teritoriul Bulgariei. 

Tot duminică, Transgaz a anunţat că în data de 4 noiembrie 2016 a fost finalizată tragerea pe sub Dunăre a conductei de rezervă DN 500 în lungime de 2100 metri, lucrările fiind derulate în baza contractului de execuţie semnat împreună cu Inspet SA Lider şi SC Habau PPS Asociat. În contractul de finanţare, cât şi în contractul de execuţie, termenul de finalizare a lucrărilor este 31 decembrie 2016.

Istoria zbuciumată a proiectului

Termenul iniţial de finalizare a construcţiei gazoductului Ruse-Giurgiu a fost iunie 2013, însă finalizarea a fost întârziată de problemele tehnice întâmpinate la construcţia secţiunii subacvatice a gazoductului.

Firma care a câştigat iniţial contractul, Cala S.A. din Târgu-Mureş, a eşuat lamentabil în a face subtraversarea Dunării. Fostul ministru al Economiei, Mihai Tudose, spunea despre această firmă că a pierdut freza de foraj sub Dunăre. În ianuarie 2015, Transgaz a rupt contractul cu Cala, iar de atunci compania a pregătit caietul  de sarcini pentru reluarea lucrărilor.

În primăvara acestui an, consorţiul Habau Pipelines Ploieşti  – INSPET Ploieşti a depus singura ofertă de construcţie a interconectorului Giurgiu – Ruse, Firul 2, care va lega sistemele de transport de gaze din România şi Bulgaria. Acesta a avut şase luni a dispoziţie pentru finalizarea lucrărilor.

Consorţiul a mai realizat şi gazoductul Iaşi – Ungheni, prin care se pot exporta gaze în Basarabia.

Conducta de gaze Giurgiu-Ruse va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an dinspre Bulgaria către România, iar capacitatea dinspre România spre Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an.

Aceasta va avea o lungime totală de circa 25 kilometri, dintre care 15,4 kilometri pe teritoriul Bulgariei, 5,2 kilometri pe cel al României, iar 4,14 kilometri reprezintă traversarea subterană a fluviului Dunărea.

Interconectorul România –Bulgaria este cea mai mare lucrare de acest gen din Europa până la acest moment.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 24 de milioane euro, iar 8,9 milioane de euro sunt asigurate de Comisia Europeană. Finanţarea din partea companiei bulgare Bulgartransgaz se ridică la 14 milioane euro, iar compania românească Transgaz participă cu 10 milioane de euro.