INTERVIU Ludwik Sobolewski, BVB: IMM-uri din IT, agricultură şi servicii financiare vor veni pe platforma AeRO

De ce este interesată Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de companiile mici, care adeseori doresc finanţări de doar 100.000 de euro?  Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei, a explicat, pentru ECONOMICA.NET, de ce este acesta un mod de a asigura viitorul pieţei, dar şi de a face marketing. Pentru a aduce IMM-urile pe noul segment de piaţă alternativă AeRO, BVB solicită parteneriatul unor consultanţii autorizaţi care să asiste IMM-urile candidate pe parcursul aventurii bursiere.
Adrian N. Ionescu - joi, 25 sept. 2014, 21:01
INTERVIU Ludwik Sobolewski, BVB: IMM-uri din IT, agricultură şi servicii financiare vor veni pe platforma AeRO

Prin lansarea AeRO, Ludwik Sobolewski, directorul general al  Bursei de Valori Bucureşti (BVB), şi echipa lui au declanşat un mecanism prin care Bursa urmează să atingă două obiective: o promovare şi un marketing mai eficace şi dezvoltarea pe termen lung a pieţei. 

Socoteala lui Sobolewski pare simplă:

Pe de o parte, IMM-urile aduse la cota pieţei alternative AeRO BVB Market for Equities, ca şi consultanţii autorizaţi care le vor aduce la cotă vor face mai multă promovare decât ar face-o o campanie publicitară.

Pe de altă parte,  după un anumit număr de ani, IMM-urile care, azi, cer pe AeRO de la piaţă doar 50 – 100.000 de euro, ar putea cere de zeci de ori mai mult pe piaţa principală a Bursei.

Ludwik Sobolewski explică, mai departe, mecanismul.

ECONOMICA.NET: Aţi lansat, marţi, procesul de transformare a sistemului alternativ de tranzacţionare al BVB în piaţa AeRO. Aici vreţi să aduceţi pe cele mai promiţătoare IMM-uri care au nevoie, deocamdată de mici finanţări. Cam cât de mici?

LUDWIK SOBOLEWSKI: Dacă 250.000 de euro este valoarea de piaţă minimă a unei companii, rezultată din chiar plasamentul privat prin care obţine finanţarea, aceasta ar putea fi de 50.000 de euro. Dacă firma pune pe piaţă doar 20% din acţiunile sale. Sunt sume mici, de care companiile mici chiar au nevoie, însă. Vor fi şi companii şi finanţări mult mai mari, dar mai important este faptul că toate vor avea un câştigul de vizibilitate, prestigiu, dar şi de eficienţă prin intrarea în acest mecanism.

ECONOMICA.NET: Din ce alte sectoare decât domeniul IT aşteptaţi candidaţi? Primele listări pe AeRO vor fi probabil din domeniul IT, ca urmare a parteneriatului dintr BVB şi organizaţiile unde lideri sun tpersonalităţi precum Radu Georgescu şi Andrei Pitiş (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii , ANIS) sau Dragoş Pîslaru (GEA Strategy & Consulting). Alte sectoare?

LUDWIK SOBOLEWSKI:  Din servicii financiare (nebancare) şi chiar din agricultură.  Am avut discuţii şi cu reprezentanţi ai acestor domenii.

ECONOMICA.NET:  Ferme de fructe, de legume? Vor fi acestea suficient de atractive la Bursă

LUDWIK SOBOLEWSKI: Da. Vor fi. Sectoare diferite au argumente de atractivitate diferite, dar toate îşi găsesc locul în protofoliile investitorilor. Nu vă miraţi. La început, vor fi, probabil, mai puţine candidaturi din agricultură decât din celelalte sectoare, dar vor fi.  Calitatea demersului consultanţilor autorizaţi va fi esenţială. Va trebui să-şi dea seama că afacerea pe care o propun investitorilor nu este una perdantă.

 

ECONOMICA.NET: Nu puteţi spera ca Bursa să câştige cine ştie cât, nici venituri şi nici lichiditate din aceste listări pe AeRO. Merită efortul să declanşezi acest mecanism de microfinanţare, pentru a beneficia de efectul de promovare a BVB la nivelul IMM-urilor? Abia peste un număr de ani, IMM-urile care intră acum pe AeRO ar putea ajunge pe piaţa principală, astfel încât Bursa să câştige la lichiditate şi comisioane.

LUDWIK SOBOLEWSKI: Nu putem doar să aşteptăm, chiar şi făcând tot ce ne stă în putinţă, pentru a crea o piaţă reglementată atractivă pentru companiile mari. Desigur, căutăm să ne dezvoltăm afacerea prin consolidarea încrederii în Bursă şi a atractivităţii acesteia pentru companiile mari, dar nu putem fi parte a pregătirii ofertelor publice iniţiale (IPO) de vânzare de acţiuni, premergătoare admiterii la cota BVB.

În cazul aducerii IMM-urilor pe AeRO, o putem face, dacă este vorba de plasamente private, care nu au nevoie de prospecte de ofertă ca la IPO-uri. Şi aici intervine contribuţia esenţială a consultanţilor autorizaţi, implicaţi în aducerea pe AeRO a celor mai promiţătoare  IMM-uri.

ECONOMICA.NET: Aceşti consultanţi vor fi nişte intermediari, vor prezenta companiile candidate potenţialilor investitori? Vor dimensiona oferta şi preţul. Cum vă veţi asigura că îşi fac treaba bine?

LUDWIK SOBOLEWSKI:  Entităţile juridice care vor fi consultanţii autorizaţi va trebui să şi înţeleagă afacerea IMM-urilor pentru care caută capital. Să le sesizeze riscurile şi promisiunile în economia reală şi să se asigure că afacerea respectivă şi modul în care antreprenorii respectivi o conduc au calitatea necesară pentru dezvoltarea pe viitor. Vorbesc de afaceri ne-financiare.

Astfel că vor fi chiar mai mult decât intermediari. În plus, consultanţii vor asista compania, în relaţiile sale cu Bursa, timp cel puţin un an după intrarea pe AeRO.

ECONOMICA.NET: Atât consultanţii cât şi IMM-urile vor putea folosi în documentele lor logo-ul BVB şi AeRo? Asta s-ar putea dovedi o metodă foarte eficace de marketing pentru BVB. Căci, la nivelul IMM-urilor şi a antreprenorilor, informaţiile circulă adeseori mai rapid decât prin alte mijloace. Şi în cazul de faţă, informaţia circulă însoţită şi de comentarii.

LUDWIK SOBOLEWSKI:  Da. Dar asta înseamnă că vom fi cu atât mai atenţi la ce treabă vor face consultanţii.

ECONOMICA.NET: Cum veţi controla activitatea consultanţilor?

LUDWIK SOBOLEWSKI:  Nu este vorba de control. Responsabilitatea noastră merge mai departe de obligaţiile bursei de a oferi un cadru atractiv pentru tranzacţii. Mai întâi, ne vom asigura că aceşti consultanţi au un anumit nivel de competenţe, stabilind un set de criterii de autorizare. Le vom cere prezentări despre activitatea lor anterioară, să vedem cât de relevantă este pentru ceea ce urmează să întreprindă. 

Apoi vom vedea la fiecare şase luni ce rezultate au, ca să ştim dacă au dorit să devină consultanţi ca să-şi asume, realmente, rolul pe care şi l-au asumat, sau dacă doar au vrut să afişeze logo-ul nostru pe documentele lor.

ECONOMICA.NET: Şi cum veţi vedea asta?

LUDWIK SOBOLEWSKI: Putem cerceta modul în care sunt concepute şi derulate plasamentele private în urma cărora companiile mici urmează să se listeze. Ca să vedem, de pildă, cum se stabileşte preţul de ofertă. De ce, să zicem, preţul pentru unii este de 10 lei, iar pentru alţii de 20 de lei. Să vedem de ce este această diferenţă.

ECONOMICA.NET: Şi de ce ar fi supărător?

LUDWIK SOBOLEWSKI: Nu este acceptabil ca majoritatea investitorilor să fie „prieteni”. Prietenii veritabili ai companiei trebuie să fie interesaţi să continue să investească în compania respectivă. Piaţa ar fi împinsă mai jos de nivelul la care au cumpărat, poate cei mai mulţi. Ne interesează şi lichiditatea, free – float -ul (ponderea acţiunilor în circulaţie liberă din total, n.r). Considerăm că un free float de 10% este un nivel bun.

ECONOMICA.NET: Şi le veţi cere explicaţii.

LUDWIK SOBOLEWSKI: Da. La un plasament privat nu pot fi mai mult de 150 de investitori neprofesionişti. Ar fi frustrant ca mulţi dintre aceştia să se vadă în pierdere. De aceea este vorba de responsabilitate. Nu spun că nu pot fi acceptabile discount-uri rezonabile pentru anumiţi investitori, pentru o mică parte din totalul lor, pentru cei care sunt importanţi pentru compania respectivă. Şi au relaţii strânse cu compania ofertantă, relaţii valoroase pentru companie, de care depinde dezvoltarea acesteia. Asta se poate explica şi de aceea noi vom dori explicaţii. Chiar şi cei care au cumpărat la un preţ mai mare ar accepta situaţia, pentru că acestea sunt afacerile şi ar înţelege că este profitabil pentru companie. Dar nu şi situaţia frustrantă descrisă anterior.

Poate că, la început, în primii doi-trei ani, majoritatea investitorilor vor fi persoane fizice. Şi pentru aceştia este nevoie o astfel de protecţie.

Ne vor mai interesa şi alte date care sunt importante pentru noi, cum ar fi numărul de subscriitori în ofertă, câţi au fost contactaţi, ca să estimăm potenţialul de lichiditate.

Şi ne va mai interesa şi de ce unele companii nu au mai dorit să facă oferta.

ECONOMICA.NET: Cum l-aţi convins pe Radu Georgescu de la GECAD să intre în parteneriat pentru dezvoltarea AeRO? Până mai ieri nici nu voia să audă de bursă şi acum este unul dintre susţinătorii entuziaşti? Cum l-aţi vrăjit?

LUDWIK SOBOLEWSKI: Nu este vorba de vreo vrajă. Radu Georgescu este un bun manager, căruia îi plac două lucruri: o abordare sistematică a unei probleme şi leadership-ul, pentru că el este un lider, care înţelege rolul echipei. Propunerea echipei BVB se bazează pe aceste două lucruri.

ECONOMICA.NET: Va fi ajuns sectorul IT la un nou nivel de dezvoltare, în care este nevoie de un alt tip de finanţare decât cele folosite până acum? Radu Georgescu, de pildă, şi-a vândut nişte active sau produse importante unor mari corporaţii. Să fie acesta momentul în care companiile din domeniu nu mai pot progresa doar pe cont propriu ori cu credite şi nici nu li se mai par suficient de convenabile nici ofertele de preluare private?

LUDWIK SOBOLEWSKI: Da. Şi sectorul şi antreprenorii din domeniu au nevoie de un alt tip de vizibilitate şi de confirmare a valorii firmelor lor, pe care doar Bursa le poate oferi. Este un domeniu foarte inovativ şi foarte competitiv, care are nevoie de suportul utilizatorilor lor şi deci are nevoie de prestigiul conferit de bursă. Aşa vor putea atrage mai multi clienţi, dar şi mai mulţi specialişti care să lucreze pentru ele şi, foarte important, mai mulţi investitori, care să le finanţeze proiectele şi dezvoltarea.

ECONOMICA.NET: Şi fermele agricole?

LUDWIK SOBOLEWSKI: Sigur că da. Ratele de profit nu sunt la fel de mari ca şi în alte domenii, dar asta nu-i descurajează pe investitori. Profitul îi încurajează.

Vezi alte detalii şi în Cinci IMM-uri vor fi listate la Bursă pe noul sistem alternativ de tranzacţionare AeRO

Te-ar mai putea interesa și
Sectorul chimic contribuie cel mai mult la deficitul balanţei comerciale a României, cu 14 miliarde de euro – consilier de stat
Sectorul chimic contribuie cel mai mult la deficitul balanţei comerciale a României, cu 14 miliarde de euro – consilier ...
Sectorul chimic este cel mai mare "contributor" la deficitul balanţei comerciale a României, cu o valoare de 14 miliarde de euro, a afirmat, marţi, Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria......
Valahia Expres: A început realizarea studiului geotehnic pentru Drumul Expres București – Târgoviște
Valahia Expres: A început realizarea studiului geotehnic pentru Drumul Expres București – Târgoviște
Au demarat investigațiile geotehnice pentru stabilirea parametrilor de dimensionare a soluțiilor tehnice și a structurilor, ...
Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie
Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat ...
Grupul românesc Uzinsider se apucă să facă o fabrică de turbine la Ploiești. Depune cerere să finanțeze investiția prin Fondul de Tranziție Justă
Grupul românesc Uzinsider se apucă să facă o fabrică de turbine la Ploiești. Depune cerere să finanțeze investiția ...
Una dintre firmele din grupul Uzinsider a anunțat că deschide un punct de lucru pentru construcția de turbine hidraulice ...