Investiţiile greceşti în România ar putea depăşi ca cifră de afaceri pragul de 400 milioane euro, în 2015 – analiză

Exodul capitalului elen înspre alte ţări, inclusiv către România, a început deja, spun analiştii KeysFin, care susţin că primele vizate au fost companiile cu afaceri deja în derulare în ţara noastră, scrie Agerpres.

‘Curbele de sacrificiu pe cale să fie instituite în Grecia, în scopul însănătoşirii economiei şi plăţii datoriilor uriaşe făcute de guvernele ce s-au succedat în ultimii 20 de ani la Atena, ar putea avea un efect pozitiv pentru România, mulţi oameni de afaceri arătându-şi disponibilitatea de a-şi muta business-urile la noi în ţară, mai ales în sectorul serviciilor, agriculturii, comerţului şi turismului’, afirmă analiştii de la KeysFin, care au stat de vorbă cu mai mulţi investitori greci, în cadrul unei analize privind potenţialul investiţional elen în România.

Din 2010 şi până în 2014, numărul firmelor cu acţionariat majoritar grec a crescut de la 832 la 1.020 de companii (875 în 2011, 963 în 2012, 989 în 2013), iar cifra de afaceri a avansat de la 202,6 milioane euro la 265 de milioane de euro (237 milioane de euro în 2011, 247,5 milioane de euro în 2012, 255 de milioane de euro în 2013). Cifrele nu iau în calcul segmentul bancar, acolo unde investitorii greci au o influenţă semnificativă şi care sunt reglementate de BNR, precizează analiştii.

Conform informaţiilor din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale active din România, cele mai multe afaceri deschise de greci au fost înregistrate în domeniul comerţului, numărul acestora crescând de la 206 în 2010 la 276 în 2014.

În topul domeniilor de interes pentru greci se mai situează sectorul imobiliar şi construcţiile, cu peste 300 de companii înregistrate în 2014, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, industria prelucrătoare, agricultură, silvicultură şi pescuit, transport şi depozitare şi hoteluri-restaurante.

‘Sumele derulate de oamenii de afaceri greci par a fi mici, însă să nu uităm că acestea reprezintă companiile înregistrate de Registrul Comerţului şi că există foarte multe firme care activează sub formă de off-shore-uri’, explică specialiştii de la Keysfin.

Din discuţiile cu investitorii eleni, a rezultat că mulţi dintre ei au primit propuneri de parteneriate, de infuzii de capital, de extinderi ale afacerilor din partea unor parteneri de afaceri tradiţionali din Grecia. Economiştii apreciază că investitori care, pe fondul blocajului financiar uriaş generat de închiderea băncilor, şi-au reorientat liniile de capital către destinaţii mai sigure, iar România are o imagine excelentă din acest punct de vedere, mai ales în sectorul agricol.

Dincolo de agricultură şi retail (domeniu considerat a avea un potenţial ridicat în contextul măsurilor fiscale din ultima vreme şi apetitului românilor pentru shopping), investitorii greci sunt interesaţi de sectorul construcţiilor, cu focus direct pe dezvoltările imobiliare, acolo unde deja sunt prezenţi în câteva zeci de companii.

Un alt domeniu în care investiţiile elene îşi fac deja simţită prezenţa este cel turistic, banii grecilor fiind investiţi în diverse afaceri de pe litoral şi în zona montană.

‘Potenţial există, de exemplu, şi în sectorul IT, acolo unde ne aşteptăm ca măsurile fiscale din Grecia să determine mulţi investitori să se reorienteze către piaţa românească. De mare importanţă în a atrage capitalul elen va fi modul în care autorităţile române vor trata investitorii în general. Adoptarea noului Cod Fiscal este un pas înainte, însă, pe termen mediu şi lung, fără o dezvoltare sensibilă a infrastructurii, banii vor lua calea altor ţări din regiune. Avem avantajul apanajului la UE, al portului Constanţa, al Dunării navigabile, însă toate aceste atuuri pot fi anulate de absenţa unei reţele de transport optime’, mai consideră analiştii.