Israel: Fostul preşedinte Shimon Peres a încetat din viaţă

Fostul preşedinte al Israelului Shimon Peres, laureat la Premiului Nobel pentru Pace a murit miercuri la Tel Aviv la vârsta de 93 de ani, a informat agenţia oficială de presă a guvernului israelian, preluată de Reuters.
Economica.net - mie, 28 sept. 2016, 04:24
Israel: Fostul preşedinte Shimon Peres a încetat din viaţă

Shimon Peres a fost spitalizat în ultimele două săptămâni în urma unui accident vascular cerebral, însă starea lui s-a înrăutăţit brusc marţi.

Deocamdată nu au fost anunţate detalii în legătură cu funeraliile.

Omul politic Shimon Peres, prim-ministru (13 septembrie 1984 – 20 octombrie 1986 şi 4 noiembrie 1995 – 18 iunie 1996), cel de-al nouălea preşedinte din istoria Israelului (15 iulie 2007 – 24 iulie 2014), laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1994, pe care l-a împărţit cu Yitzhak Rabin şi cu liderul palestinian Yasser Arafat, s-a născut la 21 august 1923, la Visnieva (Polonia, astăzi Belarus), în familia unui comerciant.

În 1933, a emigrat, împreună cu familia, în Palestina, teritoriu aflat sub mandat britanic, unde tatăl său se stabilise cu doi ani în urmă. A urmat cursurile Şcolii agricole Ben Shemen din Lod.

Şi-a început cariera politică la vârsta de 20 de ani, devenind membru şi, la scurtă vreme după aceea, secretar al mişcării regionale de tineret Hano’ar Ha’oved. Cel care i-a înlesnit ascensiunea politică a fost David Ben-Gurion, considerat a fi părintele fondator al statului Israel.

În 1948, Shimon Peres a fost detaşat la Cartierul general al Haganah (organizaţie paramilitară antibritanică), pentru a supraveghea achiziţiile de armament şi efective militare. Ulterior, premierul David Ben-Gurion l-a numit şeful delegaţiei permanente a Ministerului Apărării în SUA. În paralel cu misiunea desfăşurată în SUA, Shimon Peres a urmat cursurile Universităţii din New York şi ale Harvard School of Public Administration. A revenit în Israel în 1952. Un an mai târziu, a fost numit director general în Ministerul Apărării şi, în 1959, ministru al Apărării.

A jucat un rol esenţial în crearea sistemului de apărare al Israelului, dezvoltând relaţii strânse în domeniul militar cu Franţa şi R.F. Germania (1952-1965). Shimon Peres şi Ben-Gurion au fost excluşi din Partidul Muncitoresc Unit (MAPAI) (septembrie 1965), după ce Ben-Gurion fondase RAFI (Lista Muncitorilor din Israel). MAPAI şi RAFI au fuzionat, dând naştere Partidului Muncii, condus de Golda Meir (1968).

A fost numit ministru al Transporturilor şi comunicaţiilor în guvernul condus de Golda Meir (1970) şi ministru al Apărării în Guvernul Yitzhak Rabin (1974). După demisia premierului Y. Rabin (februarie 1977), Shimon Peres şi-a asumat provizoriu conducerea guvernului.

Alegerile pentru Knesset, din mai 1977, au adus la guvernare Blocul Likud, condus de Menahem Begin. În acelaşi an, Shimon Peres a devenit liderul Partidului Muncii. În urma scrutinului legislativ din 23 iulie 1984, Partidul Muncii şi Blocul Likud au format un guvern de unitate naţională, în care Shimon Peres şi Yitzhak Shamir (noul lider al Likud după retragerea lui Menahem Begin din politică) au ocupat fotoliul de prim-ministru, respectând principiul rotaţiei. După atentatul din 4 noiembrie 1995, soldat cu decesul premierului Yitzhak Rabin, Shimon Peres a format un nou guvern de coaliţie, în funcţie până la alegerile anticipate din 29 mai 1996, care l-au adus în fruntea guvernului pe Benjamin Netanyahu.

A demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Muncii, locul său fiind luat de Ehud Barak, la 3 iunie 1997. În 2000, a candidat pentru funcţia de preşedinte al Israelului din partea Partidului Muncii, dar a pierdut în favoarea lui Moshe Katzav. În 2007, Partidul Kadima, la putere în Israel în frunte cu premierul Ehud Olmert, a susţinut candidatura lui Shimon Peres pentru funcţia de preşedinte al statului. A fost ales de Knesset, legislativul unicameral de la Ierusalim, în funcţia supremă (13 iunie 2007), devenind cel de-al nouălea preşedinte din istoria Israelului (15 iulie 2007). La 83 de ani, el a învins alte două personalităţi înscrise în cursa pentru preşedinţie, deputatul Likud, Reuven Rivlin, şi deputata Colette Avital, născută în România. A deţinut funcţia de preşedinte până la 24 iulie 2014.

Shimon Peres este considerat, la fel ca şi Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat, artizanul Acordului de pace israeliano-palestinian (septembrie 1993), cei trei fiind recompensaţi, în octombrie 1994, cu Premiul Nobel pentru Pace.

În noiembrie 2008, Peres a fost distins cu Mare Cruce al Ordinului Sf. Mihail şi St George de la Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham din Londra. În iunie 2014, el a primit Medalia de Aur a Congresului Statelor Unite, în cadrul unei ceremonii organizate la Washington, unde şeful statului israelian şi-a exprimat admiraţia pentru ‘visul american’.

La 14 ianuarie 2016, a suferit un atac cardiac fiind supus unei intervenţii chirurgicale într-un spital de lângă Tel Aviv.

La 13 septembrie 2016, a fost spitalizat de urgenţă pentru terapie intensivă, după ce a suferit un accident vascular cerebral major.

Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Cele mai mari progrese pe șantierele de autostrăzi au fost înregistrate în martie pe primele două loturi ale A7 Ploiești - Buzău, potrivit raportărilor lunare oficiale. Alături de Coni și......
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Ecofinance, o companie de tehnologie financiară care operează sub marca de consum CreditPrime în România, a înregistrat ...
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții guvernamentale americane
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții ...
Statele Unite au anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva Iranului care vizează "două companii şi patru ...
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Activista pentru climă Greta Thunberg va fi trimisă din nou în judecată pentru că nu a respectat un ordin al Poliţiei ...