Ministrul Transporturilor: Companiile cu acţionar Fondul Proprietatea nu cheltuie integral bugetele de investiţii

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat, vineri, că este în desfăşurare o evaluare a companiilor din subordinea ministerului în care Fondul Proprietatea deţine portofolii de acţiuni, pentru a identifica cum este determinată creşterea profitabilităţii acelor societăţi comerciale, pe fondul cheltuirii parţiale a bugetelor de investiţii.
Economica.net - vin, 26 mai 2017, 15:58
Ministrul Transporturilor: Companiile cu acţionar Fondul Proprietatea nu cheltuie integral bugetele de investiţii

Întrebat cum comentează poziţia Fondului Proprietatea referitoare la prevederile proiectului de lege ce plafonează chiriile pentru exploatarea domeniului portuar, şi care, odată adoptat, ar produce pierderi financiare de zeci de milioane de euro Portului Constanţa, Răzvan Cuc a răspuns că, în prezent, analizează activitatea companiilor unde şi Fondul Proprietatea este acţionar şi unde a observat că se obţine profitul prin neinvestirea integrală a bugetelor alocate.

‘Analizez foarte bine activitatea în companiile unde şi Fondul Proprietatea este acţionar pentru că am observat, de-a lungul vremii, că bugetul care este alocat de la companii – şi aici mă refer şi de la Portul Constanţa şi de la Compania Aeroporturi Bucureşti, unde Fondul Proprietatea este acţionar – că bugetul de investiţii nu se consumă în integralitate şi se consumă doar o mică parte. Este o procedură asupra căreia m-am aplecat foarte atent împreună cu colegii din minister şi vom analiza şi noi să vedem exact cât de bine funcţionează. Nu cred că va pierde ceva Portul Constanţa, cred că mai bine bugetul pe care îl avem alocat – dacă avem, de exemplu, un milion de euro alocat pentru investiţii, nu este cazul Portului Constanţa, este o sumă care o dau ca şi exemplu – eu m-aş bucura să vedem că investim din acea sumă şi modernizăm infrastructura portuară sau găsim alte soluţii pentru dezvoltarea inftrastructurii, în integralitate să fie cheltuită şi nu doar 20 % din sumă, ca să ne trezim că, la sfârşitul anului, există o profitabilitate mai mare pentru acţionarii de la aceste companii’, a declarat Cuc.

Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ar putea duce la îngheţarea chiriilor la preţul minim din prezent pentru următorii 10 ani fapt care va conduce la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro doar în cazul Portului Constanţa, a afirmat miercuri Greg Konieczny, CEO al Fondulului Proprietatea şi Manager de Portofoliu.

Potrivit acestuia, Fondul Proprietatea este deosebit de îngrijorat de reluarea procedurii de aprobare în Parlament a proiectului de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 22/1999 privind administrarea porturilor, care a fost re-examinat şi aprobat prin procedură de urgenţă de Senat pe 15 mai, în pofida faptului că proiectul a fost declarat neconstituţional în integralitatea sa de către Curtea Constituţională pe data de 28 Februarie 2017.

Potrivit prevederilor proiectul de lege, nivelul chiriei pentru terenul portuar şi infrastructura utilizate de operatori care refuză să încheie contracte de închiriere, va fi plafonat pentru o perioadă de 10 ani la nivelul plătit în prezent pe baza contractelor pentru aşa-zisa utilizare a domeniului portuar (‘UDP’), care spre exemplu în Portul Constanţa, variază între 0,22 lei şi 0,36 lei pe metru pătrat pe lună.

Pe de altă parte, Organizaţia Patronală ‘Constanţa Port Business Association’ susţine că administratorul Fondului Proprietatea încearcă manipularea opiniei publice şi a factorilor de decizie pentru a bloca adoptarea iniţiativei legislative în domeniul reglementării porturilor româneşti.

‘Administratorul Fondului Proprietatea încearcă să blocheze iniţiativa legislativă deoarece aceasta obligă administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii (…) Noua lege reglementează modern şi echitabil o situaţie juridică moştenită din timpurile economiei comuniste şi nerezolvată până în prezent. Proiectul de lege a făcut obiectul verificării Consiliului Concurenţei din Romania, o autoritate cu reputaţie neştirbită, cel puţin în ultimul deceniu. Consiliul a susţinut public acest proiect în cadrul dezbaterilor organizate în Senatul României, prin cea mai autorizată voce a sa, respectiv dl. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului. Reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege, transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă pentru a atrage trafic portuar şi a furniza servicii de calitate’, a precizat sursa citată, într-un comunicat de presă.

Te-ar mai putea interesa și
Grupul polonez Marex, cu afaceri în tratarea apelor uzate, intră în România
Grupul polonez Marex, cu afaceri în tratarea apelor uzate, intră în România
Marex Technology DOO Belgrade, filiala sârbească a grupului polonez care activează pe piața soluțiilor de epurare a apelor uzate, a deschis o entitate juridică la Arad....
TAROM bate pasul pe loc, în timp ce low-costul crește. Câți pasageri a transportat compania națională în 2023
TAROM bate pasul pe loc, în timp ce low-costul crește. Câți pasageri a transportat compania națională în 2023
Compania națională TAROM așteptă acordul de la Comisia Europeană pentru un ajutor de 80 de milioane de euro, în timp ...
Românii de la Ultragreens, care operează cea mai mare seră verticală din Europa, ies la export. Vând microplante în magazinele Kaufland din Bulgaria
Românii de la Ultragreens, care operează cea mai mare seră verticală din Europa, ies la export. Vând microplante în ...
Ultragreens (Fresh Microgreens S.R.L.), business antreprenorial fondat de către Cristian Tudor care operează în Prahova ...
Mazda CX-80, noul SUV cu șapte locuri al mărcii japoneze, va putea fi comandat din mai FOTO
Mazda CX-80, noul SUV cu șapte locuri al mărcii japoneze, va putea fi comandat din mai FOTO
După lansarea CX-60, noua Mazda CX-80 este al doilea model pentru piața din Europa din grupul „Large Product" al companiei. ...