Mişu Negriţoiu: piaţa merge spre creditarea în lei

Preşedintele ING Bank România crede că piaţa din România se îndreaptă spre creditarea în lei, inclusiv în zona ipotecară, chiar dacă dobânzile rămân ridicate şi că trecerea la Prima casă în lei ar fi un semnal al statului că sprijină moneda locală.
Mihai Banita - mie, 06 mart. 2013, 22:04
Mişu Negriţoiu: piaţa merge spre creditarea în lei

După ce ING a trecut la creditarea exclusiv în lei începând cu 2013, preşedintele băncii, Mişu Negiţoiu, spune că acesta este traseul pe care îl ca urma şi restul pieţei în viitor.

ING este cea de-a doua bancă din sistem care trece exclusiv la creditele în lei, după ce BCR, cea mai mare bancă din sistem, a făcut acelaşi lucru la sfârşitul anului trecut, inclusiv în ceea ce priveşte creditele ipotecare pe termen lung.

„Piaţa va merge în acea direcţie oricum, piaţa merge spre creditarea în lei. Noi avem un rol secundar în formarea pieţei, probabil BCR va avea un impact mai mare, şi se pare că sunt şi alţii, care, chiar dacă nu o declară, vor să facă asta”, a declarat Negriţoiu în cadrul unei conferinţe de presă în care au fost anunţate rezultatele băncii din 2012, an cu profit record pentru banca olandeză în România.

Întrebat dacă programul Prima casă exclusiv în lei ar da un impuls finanţării pe termen lung în moneda locală, Negriţoiu a declarat că asta ar constitui un semnal al statului. „Cred ar fi mai mult un semnal decât o contribuţie reală, un semnal al autorităţilor că se sprijină creditarea în lei”.

Creditele în lei sunt, încă, semnificativ mai scumpe decât cele în euro, lucru care atârnă greu în decizia clienţilor de a se împrumuta pe termen lung în moneda locală. Rata lunară la un credit în Prima casă în lei este cu 50% mai mare faţă de varianta în euro, iar clientul plăteşte cu valoarea unei case mai mult pentru creditul în lei faţă de cel în euro. Astfel că aproape toate creditele acordate prin Prima casă au fost în euro, iar la nivelul creditului pentru locuinţe, datele BNR arată o cotă foarte mică pentru lei, chiar dacă aceasta a înregistrat o creştere anul trecut.

De cealaltă parte este riscul valutar, pe care Michal Szczurek, directorul polonez al ING România, îl evaluază ca fiind determinant.

„Sunt motive sistemice solide pentru a renunţa la creditarea în euro (…) Dacă leul se depreciază cu 20%, clientul va trebui să muncească cu 5 ani mai mult doar ca să plătească banii înapoi (…) Dacă sunt clienţi care vor credite în valută, atunci îi lăsăm să meargă la altă bancă”, a declarat Szczurek.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...