04 ian, 19:46

Cel puţin cinci bănci dispar anul acesta din sistemul bancar românesc

Din 37 de bănci înregistrate oficial în ultimul raport BNR, anul acesta vor rămâne doar 32 în peisajul bancar. Alte patru bănci universale şi două de nişă îşi vor defini anul acesta strategia, urmând ca în viitorul apropiat să se vândă sau să se închidă. Sau să cumpere, ori să fuzioneze cu alte bănci pentru a-şi consolida poziţia în sistem şi a atinge acel prag minimum de cotă de piaţă de 5%, obligatoriu necesar pentru o bună funcţionare a unei bănci universale. În aceste condiţii, nu este exclus ca în viitorul apropiat să vedem doar 26 de bănci în sistem.
Bancă

Anul 2018 este plin de provocări pentru sistemul bancar românesc. O întreagă serie de directive şi reglementări internaţionale intră anul acesta în vigoare solicitând mai mulţi bani din partea acţionarilor pentru a asigura lichiditatea băncilor. Este vorba de IFRS 9, MIFIID 2 şi în a doua parte a anului GDPR, în curând PSD2. Toate sunt reglementări care cer mai mult capital, mai multe investiţii pentru băncile comerciale.

Cerinţele de capital şi necesarul de fonduri proprii de nivel I şi II, despre care băncile ştiu de ceva ani, a determinat accelerarea nivelului de concentrare bancară din România în ultimii doi-trei ani. Tot mai multe bănci au fuzionat, s-au vândut sau au fost absorbite de alte bănci. Volksbank, Millennium Bank sau Royal Bank of Scotland sunt bănci care s-au vândut în urmă cu doi sau trei ani, în timp ce Citibank şi-a restrânsa activitatea devenind o bancă premium pentru zona corporate. Unele dintre aceste tranzacţii au schimbat chiar şi clasamentul băncilor din punct de vedere al activelor, Banca Transilvania ajunge pe locul doui în sistem dupăp cumpărarea Volksbank.

Anul trecut s-a finalizat fuziunea Banca Comercială Carpatica cu Patria Bank, iar Veneto Banca a fost absorbită pe plan local de Intesa San Paolo Bank. Din start, în 2018 vom avea doar 35 de bănci faţă de 37 câte erau până acum. În 2017 însă, s-au semnat cele mai multe tranzacţii bancare, precum şe cea cu cea mai mare valoare de după vânzarea BCR către Erste Bank. Cele trei vânzări ale băncilor greceşti prezente în România s-au semnat între acţionari în 2016, dar finalizarea lor va avea loc în 2017: obţinerea avizelor de la BNR şi Consiliul Concurenţei şi integrarea efectivă a băncii cumpărate în banca nouă.

Astfel, OTP Bank a anunţat încă din luna mai achiziţionarea Băncii Româneşti, valoarea acesti achiziţii fiind însă mai degrabă un graphic de rambursare a liniilşor de credit intragrup, de circa 650 de milioane de euro, una dintre principalele condiţii ale tranzacţiei. Tranzacţia, chiar dacă a obţinut avizul Consiliului Concurenţei, trenează din cauza unor reticenţe al Băncii Naţionale a României, reticenţe legate mai nou de managementul băncii. Cert este că, mai devreme sau mai târziu, tranzacţia se va finaliza, după ce părţile implicate vor ajunge la un consens.

Cu termen limită de îndeplinire 1 ianarie 2018, Piraeus Bank a anunţat pe ultima sută de metri că a fost vândută către fondul american de investiţii JC Flowers. Şi aici detaliile tranzacţiei sunt legate de rambursarea unor credite intragrup de circa 550 de milioane de euro, mai mult decât de o valoare efectivă a tranzacţiei. Vânzarea Piraeus Bank România către JC Flowers a fost aprobată de către board-ul de directori al băncii-mamă din Grecia și de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), și este subiectul unor condiții de aprobare din partea autorităților de reglementare din partea autorităților relevante din România cum este cazul băncii centrale și a Consiliului Concurenței. Tranzacția este estimată să se încheie în prima jumătate a anului 2018.

De departe, cea mai mare tranzacţie a anului este cumpărarea Bancpost de către Banca Transilvania, tranzacţie care pune accentual pe preţul plătit de cumpărător. Surse din piaţpă, neconfirmate însă, spun că valoarea tranzacţiei ar fi unde în jurul a 250-300 de milioane de euro, ceea ce face din vânzarea Bancpost a doua mare tranzacţie bancară după vânzarea BCR către Erste Bank. "Integrarea Bancpost SA în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea procedurilor legale şi după solicitarea şi obţinerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităţtilor competente", mai informează comunicatul. Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua instituţie de credit după active de pe piaţa românească, a raportat în primele nouă luni un profit net de 779,8 milioane lei, în creştere cu aproape 19%, faţă de perioada similară a anului anterior, de 657 milioane lei.

De asemenea, banca a înregistrat venituri nete din dobânzi în sumă de 1,32 miliarde lei, mai mare cu 4% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2016. Activele totale ale băncii se ridicau la sfârşitul lunii septembrie la 54,9 miliarde lei, în creştere cu 6%, comparativ cu finalul anului trecut. Grupul Financiar Banca Transilvania,a avut un profit net de 829,48 milioane lei în perioada ianuarie-septembrie, mai mare cu 19%, de la 697,9 milioane lei la sfârşitul lunii septembrie 2016. Grupul BT a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu active de 55,1 miliarde lei, din care banca deţine 54,9 miliarde lei. Creditele nete – incluzând leasing – reprezintă 54,3% din activele Grupului Financiar BT. De asemenea, banca a anunţat luna aceasta că, împreună cu acţionarul său, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), intenţionează să achiziţioneze un pachet iniţial de peste 39% din Victoriabank, a treia bancă în topul băncilor din Republica Moldova. Banca Transilvania are o capitalizare de 9,31 miliarde lei.

Pe parcursul lui 2017 au apărut zvonuri şi despre o posibilă preluare a Garanti Bank de către Banca Transilvania. Garanti Bank, cea de-a zecea bancă din sistem, cu o cotă de piaţă de 2,5% ar avea ca target să ajungă la 5%, prin vânzare, prin achiziţii sau chiar retragere de pe piaţă. Surse din piaţa bancară spun că anul acesta banca îşi va define strategia. Garanti Bank România este deținută de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată din Turcia, ca mărime. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al TGB, deţinȃnd o cotă de 49.85% din capitalul social.

Marfin Bank negociază de circa jumătate de an cu un fond de investiţii extern, urmând a fi vândută cu ce a mai rămas din Bank of Cyprus, iar Banca Română de Credit şi Investiţii, deţinută de omul de afaceri român, Dorinel Umbrărescu, încearcă de un an de zile să îşi vândă măcar licenţa bancară. Despre cealaltă bancă deţinută de un alt puternic antreprenor local, Valer Blidar, piaţa nu ştie decât că Banca Feroviară este o bancă micuţă şi principalii jucători din piaţă se îndoiesc că acţionarul va mai adduce şi anul acesta bani de acasă pentru a îndeplini cererile de reglementare.

De asemenea, alte două bhănci de nişă, specilizate în sistemul de economisire greditare bauşpar aşteaptă apariţia unei noi legi care să le permit să îşi reia activitatea la capacitate normal. Este vorba de Raiffeisen pentru Locuinţe şi BCR pentru locuinţe, bănci a căror activitate este puternic încetinită de o decizie a Curţii de Conturi prin care prima de la stat aferentă contractelor de economisire creditare a fost declarată nelegale.

Pe lângă aceste aspect, intrargea pe piaţa din România a fondului de investiţii JC Flowers deschide noi perspective pentru acesta, o bancă de talia Piraeus Bank fiind prea mică pentru tipul de afaceri dezvoltat de americani. De aceea este de aşteptat ca şi alte bănci mai mari sau mai mici să devină ţinte de preluare pentru JC Flowers, fond de investiţii care preia de obicel mai multe bănci, le dezvoltă şi apoi le revinde, la pachet, fuzionate sau independent. În concluzie, la o primă vedere s-ar putea ca la finalul lui 2018 să vorbim de numai 26 de bănci faţă de 37 în 2017.

Raportul de stabilitate financiară al BNR indică faptul că ţările în care sistemul bancar prezintă riscuri puternice din cauza creditelor neperformante sunt: Grecia, Cipru, Italia, Austria, Franţa şi Olanda.Ţările au fost înşiruite în funcţie de gradul de risc reprezentat în sistemul lor bancar poprnind de la cel mai mare până la cel mai mic. Aceste ţări au sucursale sau subsidiare şi în România, problemele băncilor mamă putând crea prin contagiune nercazuri şi băncilor fiică din România.

De anul acesta însă, băncile greceşti vor mai deţine doar un 3,7% din activele sistemului bancar din România (cota de piaţă a Alpha Bank România), faţă de 10% anul trecut. Băncile italiene în jur de 10%. Unicredit, cel mai puternic reprezentant al italienilor în sistemul bancar româneacs a anunţat déjà că acţionarii vor discuta la începutul anului majorarea capitalului social al băncii. Băncile austriece vor continua să deţină supremaţia în sistem cu 26% din active, urmate de cele franţuzeşti cu circa 14% din totalul activelor sistemului bancar din România.