1EUR=4.5802 RON | Bucureşti 26 º
INDICI BURSIERI
BET
8063,80
0.0039
BETPlus
1203,06
0.0036
BET-FI
36717,93
0.0018
BET-NG
685,17
0.0034
BET-XT
748,46
0.0037
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.306
-0,6494%
BRD
12.8
0,6289%
BRK
0.0816
-0,4878%
BVB
30.5
-0,3268%
DAFR
0.0182
-4,2105%
EBS
171
1,1834%
FP
0.845
0,0000%
OLT
0.388
0,0000%
PRSN
0.0266
0,0000%
SIF1
2.5
1,0101%
SIF2
1.2
0,0000%
SIF3
0.249
-0,2004%
SIF4
0.908
0,8889%
SIF5
1.978
-0,5030%
SNP
0.2875
-0,5190%
TEL
29.8
1,7065%
TGN
406
0,9950%
TLV
2.38
0,8475%

Notele miniştrilor economici ai României: blocaje pe bandă rulantă şi 15 kilometri de autostradă

Shhaideh, Plumb şi Cuc sunt cei trei miniştri “economici” puşi pe lista remanierii de azi, care va fi decisă de partidul de guvernământ, PSD. Motivele variază de la probleme de corupţie, duse pe scările DNA, până la chestiuni interne de partid. ECONOMICA.NET a făcut o analiză succintă a activităţii miniştrilor care se ocupă de economia României. Sunt cei care pleacă cei mai răi dintre ei?

Comenteaza
romania

Ministrul Transporturilor - 15 kilometri de autostradă

Propus azi pentru demitere, ministrul Răzvan Cuc a lansat la Transporturi licitaţii pentru proiecte de 14 miliarde de lei de la începutul anului, doar pe rutier (drumul expres Craiova - Pitești, autostrada Sibiu - Piteşti, tronsoanele 1 şi 5, sau Podul de la Brăila). Dar, peste toate, a deschis în mandat doar 15 km de autostradă, în martie, şi a mai promis încă 50 până la final de an. Este totuşi un avans faţă de anul trecut, când România a deschis zero kilometri de autostradă.

Cuc a mai inaugurat staţiile de metrou Laminorului şi Străulești.  Însă cel mai mare proiect al metroului, celebrul tronson către Drumul Taberei, nu a fost terminat nici de acest ministru.

De altfel, per total, lipsa de activitate a ministerului a putut fi cuantificată cu ocazia ultimei rectificări bugetare, unde ministerul a pierdut bani pentru că de la începutul anului nu a reușit să cheltuiască sumele care i-au fost alocate. 

Ministrul Finanţelor - fail TVA 

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, are în cont o mare neîmplinire: convingerea opiniei publice că split TVA este o măsură bună. Până în 300 de firme din “miile” pe care paria ministrul Finanţelor la momentul adoptării măsuri de către guvern au ales noul sistem de plată defalcată a TVA, care este operaţional de la 1 octombrie. Această contra-performanţă l-a făcut pe premierul Tudose să renunţe la plata defalcată a TVA, cel puţin declarativ, legea fiind încă în vigoare. “Vom nuanţa”. Măsura “va fi aplicată firmelor de stat, care sunt în insolvenţă sau în faliment”, a fost obligat să spună premierul. 

Mişa a devenit ministru de Finanţe abia în această vară. La puncte tari poate fi trecut doar un avans rapid al încasărilor statului din TVA. Capitolul bugetar respectiv s-a îmbunătăţit considerabil în august, înregistrând o scădere de până în două procente faţă de anul anterior, în ciuda unei scăderi de 5% operată la începutul anului asupra cotei standard de TVA.

Ministrul Energiei - N-am carnet, nu sunt șofer 

În timpul mandatului ministrului Energiei, Toma Petcu, preţul energiei electrice vândute pe piaţa spot a atins preţuri record şi a fost, uneori, cel mai mare din Europa, iar factura consumatorilor casnici a crescut în două rânduri: în iulie şi în octombrie.

La începutul anului, Petcu făcea declaraţii alarmante. A cerut verificări ale modului în care sistemul energetic s-a pregătit de iarnă, dat fiind că stocurile de cărbune sunt pe sfârşite. Ulterior, preţul pe bursă a crescut, ceea ce a făcut ca unii jucători să profite: nu au mai livrat curentul prevăzut în contractele iniţiale şi au mers pe piaţa spot, unde preţurile au fost mai mari.
În schimb performanţa financiară a companiilor din energie pe care le păstoreşte a fost bună: Complexul Energetic Oltenia iese de pe pierdere, Hidroelectrica a făcut profit bun, susţinute de preţurile mari ale energiei, la fel şi Romgaz. Marea majoritate a banilor au fost plătiţi statului, sub formă de dividende.
Marile proiecte din energie nu au avansat însă prea mult: statul este încă la debutul negocierilor cu chinezii pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa, proiect care s-ar fi dorit reluat, este tot în stand-by, iar proiectul gazoductului BRUA avansează greu.
În materie de privatizare prin listarea de pachete minoritare, Toma Petcu nu a făcut nimic. Doar un memorandum despre intenţia de a vinde 10% din Hidroelectrica pe piaţa de capital.

Petcu rămâne în memoria colectivă cu celebrul răspuns la întrebarea dacă ştie dacă şi cu cât s-au scumpit carburanţii după creşterea accizei: “N-am carnet, nu sunt șofer. Sincer, nu alimentez și nu cunosc prețul". 

Ministrul Economiei - al patrulea 

Gheorghe Şimon, ministrul Economiei, este în funcţie de doar o lună. De fapt, în acest an, până acum au fost nu mai puţin de patru miniştri ai Economiei, Şimon avându-i drept predecesori pe Mihai Fifor, actualul premier Mihai Tudose şi Alexandru Petrescu.
Marea restanţă a Ministerului este legea redevenţelor petroliere, care încă nu există, şi este de maxim interes mai ales pentru partea de taxare a exploatărilor offshore, date fiind actualele explorări din Marea Negră.
Bila albă înseamnă industria de apărare, care pare că se va revigora, în contextul creşterii cheltuielilor pe care România le face cu apărarea. Airbus a extins parteneriatul cu IAR Braşov pentru producţia de elicoptere H215M, firma americană General Dynamics va fabrica celebrele transportoare blindate Piranha la Uzina Mecanică Bucureşti, iar francezii de la MBDA ar putea fabrica rachete la Electromecanica Ploieşti. 

Ministrul Agriculturii - eficientul care trăncăne despre oi 

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a făcut şi alte lucruri pe lângă a vorbi necontenit despre oi. În acest an, suprafața contractată pentru irigații a ajuns la 666.629 hectare, de aproape șase ori mai mare decât anul trecut. Daea a afirmat că la nivel național au fost alimentate cu apă în acest an aproape 1.700 de kilometri de canale de irigații, "o Dunăre și jumătate", apa fiind pusă gratuit la dispoziția fermierilor.

Suntem singura ţară a Uniunii Europene care a încheiat procedura de depunere a cererilor de subvenţii în agricultură până la 15 mai. Astfel că de la jumătatea acestei luni, încep să se facă plăţile către fermieri.

Ministrul a mai făcut eforturi susţinute pentru prezenţa produselor româneşti în rafturile magazinelor. Este în general văzut bine de fermieri. Despre remanierea care se pregăteşte azi, Daea a răspuns jurnaliştilor, aflat la un târg tradiţional, "luați, fraților, și mâncați pe românește, dovleac copt...să stiți că vă oprește și din întrebări".

O singură problemă a avut, dar a tranşat-o cu o sinceritate descurajantă. Presa a descoperit că fiica sa este angajată la Ministerul pe care-l conduce. Daea a recunoscut. "Este un referent la o unitate subordonata ministerului. De câteva luni de zile este acolo. Este un adevăr pe care nu îl ocolesc și n-aș avea de ce să o fac. Și este un copil care ca și dumneavoastră așteaptă să-și găsească rostul în viață. Sper să-l găaseascăa, iar în ceea ce mă privește, ca părinte, o ajut să-l găsească, pentru că e firesc, este natural". 

Ministrul Dezvoltării - mulţi bani la discreţie 

Propusă pentru demitere, Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării, a avut pe mână fonduri importante, acordate la nivel local, discreţionar, prin controversatul Program Național de Dezvoltare Locală. 

Programul menţionat e alimentat de 30 de miliarde de lei, pentru perioada 2017-2020, bani care se împart regional, prin ordin de ministru. În perioada cât a fost ministru, doamna Shhaideh a cheltuit spre un miliard de lei, în topul judeţelor finanţate fiind Olt, Teleorman şi Giurgiu. 

Ministrul Fondurilor Europene - peste aşteptări 

Şi ea propusă pentru demitere, ministrul Rovana Plumb a reușit să atragă până în august trei miliarde de euro bani europeni, adică mai mult de jumătate decât și-a propus.

În ritmul acesta, zicea ministrul aici, este sigur că până la sfârșitul anului ținta stabilită va fi atinsă.

Faptul că finanţările din fonduri europene au început să meargă, nu e doar o chestiune de declaraţii, se vede clar în execuţia bugetară.

Ministrul Turismului - cine? 

Ministrul Turismului, Mircea Dobre, nu s-a făcut remarcat în spaţiul public, deşi, rolul lui în guvern ar trebui să fie unul destul de important, cunoscut fiind faptul că unul dintre principalii finanţatori ai actualei echipe este Mohammad Murad, ilustru om de afaceri cu interese în turism. 

Singurul lucru notabil este un proiect de unificare a legilor care ţin de turism, într-un singur act normativ, denumit generic “Legea Turismului”. Însă, dacă actualul ministru ar fi demis azi, prin absurd, nu ar rămâne în istorie cu nimic demn de menţionat în dreptul său. Poate doar că verifica personalul tehnic al ministerului dacă a venit la program sau că tatăl lui a livrat în Constanţa natală a ministrului cornuri mucegăite copiilor.

Ministrul Comunicaţiilor - administraţia încă e pe hârtie

Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Lucian Şova, are meritul de a fi demarat procesul de restructurare a Companiei Naţionale Poşta Română.

Prima măsură concretă adoptată de minister a fost schimbarea conducerii Poştei, care va fi urmată în scurt timp de desfiinţarea a 56 din cele 102 funcţii de conducere. Mai departe, intenţia este de reorganizare a Poştei pe "centre regionale de profit", un fel de descentralizare, şi de modernizare a operatorului poştal de stat, prin adaptarea serviciilor oferite la tendinţele moderne, precum comerţul online, şi digitalizare. Un exemplu concret: clienţii Poştei ar putea primi în curând informaţii prin mesaje SMS privind coletele pe care le aşteaptă, după modelul companiilor de curierat.

Ministerul vrea şi recapitalizarea Poştei cu 170 de milioane de lei, obiectiv prins şi în bugetele de stat ale guvernelor anterioare, însă aici discuţiile sunt mai complicate, deoarece Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al companiei cu 25%, nu s-a lăsat până acum convins de oportunitatea investiţiei.

Venirea lui Şova la conducerea ministerului a fost urmată şi de deblocarea proiectului RO-NET, de conectare la internet a sute de localităţi rurale izolate sau defavorizate. Proiectul este finanţat în principal din fonduri europene, iar Telekom România, compania care implementează RO-NET, avertiza în vară că riscăm să pierdem zeci de milioane de euro fonduri UE nerambursabile dacă MCSI va refuza în continuare recepţia lucrărilor.

Alte probleme arzătoare, precum digitalizarea administraţiei, legea securităţii cibernetice sau o analiză exhaustivă a sistemelor informatice cumpărate de statul român în ultimii 15 ani, pentru a determina ce mai poate fi folosit, ce poate fi reciclat şi unde au fost cheltuiţi banii aiurea, nu şi-au făcut încă loc pe agenda ministrului.

Ministerul a lansat totuşi în consultare publică, la începutul lunii octombrie, un proiect de lege privind transpunerea în legislaţia româneasă a directivei NIS (Network Internet Security) a Uniunii Europene, care priveşte dezvoltarea unui cadru de cooperare naţional şi internaţional pentru asigurarea unui nivel ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X