2018 a fost un an cu multe măsuri adoptate, însă multe dintre ele deloc benefice pentru români, cu efecte perverse, care par să nu fi fost anticipate de guvernanți. Singura constantă în România din ultimii ani este ca totul se schimbă. Asta face foarte dificilă orice încercare de a creiona o prognoză economică. De aceea, cu atâtea necunoscute,  voi analiza anul care tocmai începe bazându-mă pe măsurile adoptate de guvern anul trecut și presupunând ca acest executiv va rămâne la putere, iar măsurile adoptate în 2018 vor rămâne în vigoare.

Sunt 10 indicatori care merită urmăriți cu atenție în noul an: creșterea economică, inflația, evoluția leului față de alte monede, creditarea bancară, puterea de cumpărare a seniorilor, clasamentele internaționale precum Doing Business, costurile finanțării datoriei publice, evoluția investițiilor străine directe, activele companiilor de stat și indicele bursei de valori. Se anunță evoluții spectaculoase pe toate cele 10 planuri. Să analizăm pe rând acești indicatori:

1. Creșterea PIB

Anul aceasta, ritmul de creștere economică va scădea. El a încetinit de anul trecut și această tendință va continua în 2019 si pentru că guvernul a luat recent o serie de măsuri care pun piedici mediului de afaceri din România. În plus, Banca Central Europeană nu mai coboară dobânzile de referință și asta poate încetini creșterea în zona euro. Cum noi avem legături comerciale cu țările din zona euro, o încetinire la ei ne va afecta negativ și pe noi, pentru că nu va mai fi cerere pentru exporturile noastre. Luând în considerare toți acești factori, pare că ne îndreptam cu pași repezi spre o recesiune. E puțin probabil să se întâmple în 2019, cel mai probabil în 2020 sau 2021, dacă  nu are loc vreo criză internațională.

2. Inflația

Prețurile vor continua să crească anul acesta. Inflația nu va mai fi atât de mare ca în 2018, dar va fi accentuată de măsuri recente, precum impozitul pe companiile de energie care va urca prețul la curent electric și majorarea accizelor pentru carburanti, țigări și alcool care vor duce la creșteri de prețuri la aceste produse. Deși Guvernul vrea să plafoneze prețul gazului, acest lucru nu este agreat de Comisia Europeană și nu e clar dacă va reuși să facă asta. Oricum, această plafonare nu va compensa creșterea de prețuri din alte domenii.

3. Evoluția leului raportată la celelalte monede  

Leul are toate motivele să se deprecieze față de alte monede mai mult în noul an decât a făcut-o în 2018. În primul rând, deficitul de cont curent este la cote maxime. În primele 10 luni ale anului trecut, atinsese 5,2 miliarde de euro. Asta înseamnă ca importam mult mai mult decât exportam și avem nevoie de mai multă valută decât de moneda autohtonă ca să plătim importurile, în timp ce primim puțină valută pentru că exporturile sunt mai  mici. Este clar ca valoarea leului față de euro sau dolar va scădea. O alta cauză care va determina deprecierea leului o reprezintă și faptul că Banca centrala americană a crescut dobânda de referință și asta poate duce la o apreciere a dolarului și implicit o depreciere a leului față de dolar. În același timp, Banca central europeană a încetat să coboare dobânda, ceea ce poate avea efecte similare asupra monedei euro și deci, să deprecieze leul în raport cu euro. În aceste condiții, cel mai bine ar fi să va păstrați economiile în monede străine.

4. Creditarea bancară în România va scădea în 2019. În urma taxei pe activele băncilor, e foarte posibil ca ROBOR-ul să rămână la nivele mai reduse decât anul trecut. Oricum tendința era descrescătoare pentru ROBOR și înainte de adoptarea ordonanței de urgență care prevede această măsură de taxare a băncilor. Nu e deloc o veste bună pentru cei care doresc un credit. E posibil ca băncile să perceapă comisioane mai mari la creditare pentru a compensa o potențiala scădere a profiturilor din urma aplicării acestei taxe. Se va reduce creditarea în zonele de risc și pentru cei cu venituri mici. De asemenea, prin adoptarea unor noi reguli de către BNR în octombrie 2018, prin care s-a stabilit o limită de îndatorare pentru persoane fizice, multe dintre persoanele cu venituri mici nu se vor mai încadra pentru obținerea unui credit la bancă.

5. Puterea de cumpărare a seniorilor va scădea în prima parte a anului 2019 față de 2018. Conform unei Ordonanțe aprobate de Guvern în decembrie, pensiile rămân neschimbate până în septembrie 2019. Abia la acel moment, punctul de pensie se mărește la 1.265 lei și pensia minimă crește la 704 lei. Însă BNR prognozează o inflație de 3,2% în primul trimestru, 2,9% în al doilea și de 2,7% în trimestrul 3 al anului acestuia. Asta înseamnă ca pentru un senior cu venituri doar din pensii se va reduce puterea de cumpărare  în această perioadă.

6. Locul României în clasamentele internaționale

Anul 2018 a fost marcat de multă impredictibilitate și măsuri care lovesc mediul de afaceri. Asociații ale companiilor germane și americane au reacționat vehement anul trecut. Un raport al Departamentului de stat al SUA a atras atenția asupra impedictibilității si instabilității măsurilor economice de la noi. Clasamentul Doing Business realizat de Banca Mondială a retrogradat România cu 7 locuri în 2018. Acest trend va continua atât timp cât guvernul își menține o politică ostilă mediului de afaceri și retorică acidă la adresa multinaționalelor.

7. Evoluția investițiilor străine directe

Investitorii străini se uită la aceste clasamente și nu numai. Măsuri precum taxe pe active sau impozite pe cifra de afaceri introduse peste noapte, fără dezbatere publică, sunt un coșmar pentru orice investitor. Deși Romania își menține avantajul de a fi o țară UE, în condițiile în care este atât de neprietenoasă cu mediul de afaceri și nu mai avem o forță de muncă ieftină, nu va mai fi o atracție pentru investitorii străini. E puțin probabil ca investitorii străini deja prezenți la noi vor pleca, dar vor investi mai puțin și vom vedea că mai puține firme străine noi vor veni în România.

8. Costurile cu finanțarea datoriei publice vor continua să urce. În 2018, cheltuielile cu dobânzile la bugetul de stat au crescut cu 25%, conform ultimei execuții bugetare. Anul trecut, România s-a împrumutat mai scump decât Grecia. Țara noastră nu va avea probleme să se împrumute pentru că datoria publică, ca procent din PIB, este încă mică, dar se va împrumuta mai scump din două motive. Unu, pentru ca finanțatorii nu au încredere într-un guvern atât de impredictibil. Doi, și nu mai puțin important, ciuntirea Pilonului 2 afectează negativ finanțarea bugetului de stat, pentru că până de curând, pensiile private cumpărau datoria publică, ca parte din investițiile pentru pensii. Cum contribuția a scăzut și acum o parte din contributori se vor muta din Pilonul 2 în Pilonul 1, capacitatea fondurilor de pensii de a cumpăra acesta datorie a statului scade și atunci statul trebuie să se împrumute mai scump din alte parți.

9. Activele companiilor de stat

Companii de stat profitabile vor trece în administrarea fondului suveran de investiții, un fond administrat de oameni desemnați de actualul Guvern, cu o strategie adoptată de executiv, care poate înstrăina active și acțiuni cum dorește și care poate finanța orice firme dorește. Există riscul să vedem că multe dintre aceste companii vor avea evoluții dezastroase în 2019 din cauza unui management neprofesionist și unor finanțări dubioase si de asemenea, să vedem ca o parte dintre ele sunt vândute cine știe cui.

  1. Indicele BET al Bursei de Valori București

Sistemul financiar este în declin de anul trecut și această tendință va continua și în 2019. Acțiunile companiilor care au picat după anunțul măsurilor fiscale nu își vor reveni la nivelul de dinaintea anunțului pentru ca valoarea acestor companii a scăzut în mod fundamental în urma măsurilor guvernului. Nu mai valorează cât valorau la începutul lui decembrie. O reducere a Pilonului 2 nu face altceva decât să slăbească bursa de valori. Nici în 2019, BVB nu va ajunge la nivelul de piață emergentă, va rămâne o piață de frontieră. E posibil ca indicele BET să mai aibă căderi pe parcursul anului, dacă Guvernul ia alte măsuri neașteptate și neinspirate, dar căderile nu vor fi atât de mari precum cea din decembrie 2018, pentru că piața a inclus deja riscul de “prostii guvernamentale” în preț. Practic, a realizat deja o corecție în acest sens. O cădere bruscă nu e imposibilă, dacă este determinată, de exemplu, de o cădere a burselor internaționale. Publicația The Economist dă o probabilitate de 15% ca bursa americană să se prăbușească în 2019.

În concluzie, din păcate, în condițiile de astăzi, nu mă aștept la prea multe lucruri bune în noul an. Actualii decidenți au demonstrat că nu sunt interesați să pună profesioniști în punctele cheie ale economiei, astfel încât lucrurile să meargă în direcția bună. Și, daca nu au pus miniștri capabili pentru perioada președinției Consiliului UE, nu o vor face pentru alte motive. Singura șansă a economiei este ca acest guvern să fie înlocuit cu altul mai capabil. Pentru acest lucru, e nevoie de o majoritate în Parlament care să se gândească și la lucrurile importante pentru români, nu doar la modalitățile prin care sa-i păcălească din nou la alegerile viitoare.