Raport oficial al UE: industria laptelui are mari probleme, retailerii profită pentru a atrage clienţi

Urmare a supraproducţiei, preţul laptelui la poarta fermei a scăzut, în medie, cu peste 20% în statele UE care produc acum libere de cotă. De pe urma situaţiei profită retailerii care au transformat lactatele în instrumente de atragere a clienţilor.
Alina Stanciu - Dum, 14 iun. 2015, 20:08
Raport oficial al UE: industria laptelui are mari probleme, retailerii profită pentru a atrage clienţi

Industria europeană a laptelui a intrat într-o perioadă de turbulenţe, în care preţul laptelui la poarta fermei a scăzut semnificativ, indică ultimul raport al Comitetului European al Regiunilor, un organism consultativ care reprezintă autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană şi care are misiunea de a oferi Comisiei Europene puncte de vedere asupra diverselor situaţii din UE. Comitetul monitorizează atent acest sector în contextul eliminării cotelor, începând cu 31 martie anul curent. Marii câştigători ai ecuaţiei sunt comercianţii.

Preţul a scăzut cu 20%

Producţia globală considerabilă, cererea în scădere la nivel mondial și embargoul impus de Federația Rusă au condus, în primul trimestru al acestui an, la scăderea prețurilor și a stocurilor de produse lactate, cu diferențe considerabile între statele membre și, uneori, chiar în interiorul aceluiași stat membru.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei, în martie 2015, la nivelul celor 28 de state membre, 100 de kg de lapte se vindeau la poarta fabricii cu preţul mediu de 31,57 de euro, faţă de aproximativ 40 de euro cu un an în urmă, scăderea fiind astfel de aproximativ 20%. În România, spre exemplu, preţul a scăzut de la aproximativ 32 de euro suta de kg la 27,3 euro (minus 14%), situaţia fiind chiar mai gravă în state precum Estonia, unde preţul s-a diminuat cu până la 37% sau Danemarca unde scăderea a fost de opeste 29%. „Contractele directe cu colectorii privați au încă o pondere redusă, ceea ce îngreunează reechilibrarea raportului de forțe în favoarea producătorilor. Cooperativele, care colectează peste 60 % din laptele din Europa, nu doresc să încheie contracte sau să controleze producția, anunțând din start că vor colecta toată cantitatea de lapte produsă de membrii lor. Aceasta limitează mult impactul măsurilor din Pachetul privind laptele (pachet de măsuri pentru sprijinirea sectorului n.red)”, se arată în raportul Comitetului.

În opinia Comisiei, prețul mediu al laptelui ar trebui să se situeze în jur de 350 EUR pe tonă (35 de euro pe 100 de kilograme) în perioada 2016-2024, cu fluctuații cuprinse între 300 și 400 EUR pe tonă în cursul a opt ani din 10, și chiar mai pronunțate în ceilalți doi;

Retailerii, cei mai favorizaţi

Specialiştii Comitetului mai atrag atenţia asupra faptului că cei care profită, de fapt, de situaţie sunt comercianţii. Aceştia se folosesc de lactate pe post de „cârlig” pentru atragerea clienţilor, punând şi mai multă presiune pe procesatori şi, implicit, pe fermieri. „Comitetul observă că ultima verigă din lanțul alimentar al laptelui, sectorul comercializării, utilizează frecvent laptele și produsele lactate vândute consumatorului ca produse de atragere, oferindu-le la prețuri scăzute; această reducere se repercutează în sens invers de-a lungul lanțului până la sectorul de producție, care este, în cele din urmă, cel care suportă consecințele acestor politici comerciale agresive, iar în multe cazuri, producătorul primește o sumă care nu-i acoperă costurile de producție”, se arată în raport.

Pericol pentru România

Comitetul acceptă faptul că eliminarea cotelor va duce la o concentrare sporită a producției de lapte în exploatațiile agricole de mai mari dimensiuni și în anumite regiuni din UE, fapt cu impact direct asupra României. În ţara noastră există în jur de 111.200 de exploataţiile care realizează producţie de lapte de vacă, iar cele mai numeroase sunt cele cu 1-3 capete, acestea reprezentând peste 90% din numărul total. Laptele produs în aceste exploataţii este livrat la procesare prin intermediul centrelor de colectare a laptelui. Numărul fermelor profesionale care livrează laptele direct la procesare este de 1.464.

O problemă majoră se referă şi la capacitatea procesatorilor din România de a face faţă unei competiţii acerbe, în condiţiile în care, în 2014, s-a înregistrat o creștere considerabilă a producției și colectării în întreaga Uniune Europeană. „Producătorii de lactate se află de acum înainte în concurență deschisă unii cu alții”, se arată în raport, potrivit căruia cererea de produse lactate la nivel mondial va creşte cu doar 2% pe an, până în 2023. ” Există o nevoie continuă de detectare și dezvoltare de noi piețe, de creștere a cotei UE pe piața mondială, de asigurare a accesului echitabil al exportatorilor UE și de stimulare a creșterii exporturilor”, se arată în raport.

În aprilie 2015, în România, unităţile de procesare au colectat 77.488 tone de lapte de vacă, cu 8,9% mai puţin faţă de luna aprilie. În perioada 1 ianuarie-30 aprilie, cantitatera a scăzut cu 7,4%.

Te-ar mai putea interesa și
Startup-ul Telerenta, platformă pentru închirierea dispozitivelor, adaugă noi categorii de produse, precum foto şi video, electrocasnice şi IT. ”Estimăm că până la finalul lunii mai vom depăşi 400 de produse ce pot fi închiriate”
Startup-ul Telerenta, platformă pentru închirierea dispozitivelor, adaugă noi categorii de produse, precum foto şi video, ...
Startup-ul românesc de tehnologie, Telerenta, care operează singura platformă de închiriere de echipamente electronice din Europa de Sud-Est destinată utilizatorilor casnici, și, de la finalul......
Un nou brand de smartphone-uri a intrat pe piața din România. Costă de la 599 lei și pot fi reparate acasă
Un nou brand de smartphone-uri a intrat pe piața din România. Costă de la 599 lei și pot fi reparate acasă
Human Mobile Devices (HMD), producătorul telefoanelor Nokia, a dezvăluit miercuri prima sa gamă de smartphone-uri sub ...
Edward Creţescu, CEO-ul Regista, deținută de Zitec, preia conducerea Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, după încheierea mandatului deținut de Mihai Matei, CEO Essensys Software
Edward Creţescu, CEO-ul Regista, deținută de Zitec, preia conducerea Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi ...
ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii are un nou președinte în persoana lui Edward Crețescu, ...
Salvarea TAROM, discutată mâine cu arabii la București
Salvarea TAROM, discutată mâine cu arabii la București
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu se va întâlni mâine, la București, cu oameni de afaceri din Emiratele Arabe ...