Preşedintele ANCOM: Piaţa de telecomunicaţii din România se încadrează în paradigma ‘bigger-better-more’

Utilizatorii români de servicii de comunicaţii din România pot valorifica la maximum beneficiile pieţei interne a Uniunii Europene (UE), odată cu eliminarea tarifelor de roaming în interiorul spaţiului comunitar, începând cu 15 iunie 2017, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare şi Administrare în Comunicaţii (ANCOM).
Economica.net - vin, 20 ian. 2017, 10:12
Preşedintele ANCOM: Piaţa de telecomunicaţii din România se încadrează în paradigma 'bigger-better-more'

Cu alte cuvinte, utilizatorii finali din România, care deţin atât abonamente, cât şi cartele, vor putea folosi minutele, SMS-urile, MB(GB), disponibile la nivel naţional în afara propriei reţele, inclusiv în roaming în interiorul UE, fără alte costuri suplimentare.

Marinescu susţine că piaţa de telecomunicaţii din România se încadrează în paradigma ‘bigger-better-more’, deoarece oferă pachete cu beneficii ‘tot mai generoase’, la preţuri competitive.

Preşedintele ANCOM a vorbit în interviu şi despre aplicarea efectivă a prevederilor noii legi a regimului infrastructurilor – Legea 159/2016, finalizarea celei de-a patra licitaţii pentru alocarea de multiplexuri naţionale, regionale şi locale de televiziune digitală terestră, precum şi despre soluţiile inteligente ‘Smart City’ în România.

Cum a fost anul 2016 pentru ANCOM şi, implicit, pentru piaţa de telecomunicaţii din România?

Cătălin Marinescu: În linii generale, piaţa se încadrează în paradigma ‘bigger-better-more’, ‘mai mult – mai bine – mai extins’: pachete cu beneficii tot mai generoase, în care preţurile pentru unitatea de consum scad constant, în timp ce calitatea e tot mai bună, furnizorii oferind o acoperire tot mai extinsă. Deşi datele statistice pentru întreg anul 2016 sunt în curs de colectare, pe baza informaţiilor pe care le avem pentru prima jumătate a anului şi a estimărilor, vă pot spune că anul 2016 a fost caracterizat de creşteri ale cererii pe mai multe servicii, însă evoluţiile pe segmentul internet au fost într-adevăr remarcabile. Creşterea internetului s-a manifestat atât sub aspectul conectivităţii, al numărului de utilizatori, dar cel mai evident în privinţa gradului de utilizare, măsurat prin volumul traficului de internet, care a crescut şi datorită calităţii serviciilor oferite, ceea ce utilizatorul numeşte generic viteza, capacitatea de transfer a datelor.

Mai ţineţi minte care era principalul diferenţiator al ofertelor în comunicaţii, acum câţiva ani? Prietenii, numărul de minute în reţea – acestea au dispărut aproape complet ca diferenţiator din aproape toate ofertele, ceea ce contează astăzi tot mai mult este cât internet ai, unde, şi la ce calitate. Internetul se detaşează, tot mai pregnant, ca ‘produs catalizator’, cel care conduce alegerile clienţilor în orice ofertă.

Deşi încă la niveluri mici comparativ cu alte state din UE, traficul de internet mobil a crescut rapid în România în ultimii ani, chiar şi în ritmuri anuale de peste 100% şi mă aştept să continue în acelaşi ritm. De asemenea, traficul de internet fix înregistrează niveluri foarte ridicate, în special în contextul vitezelor excepţionale de care se bucură utilizatorii din România. Anul acesta, am depăşit un prag psihologic: cel 100 GB/linie fixă/lună. Şi consumul de telefonie mobilă în România e foarte mare şi relativ constant în ultimii ani, un utilizator vorbind în medie, în prima parte a anului, peste 260 de minute/lună/cartelă SIM activă, creşterea fiind realizată pe seama traficului de voce în afara reţelei. Telefonia fixă în schimb, un serviciu tot mai puţin utilizat, are din ce în ce mai puţină relevanţă pentru utilizatori.

Pentru prima dată în România, am observat la jumătatea acestui an o scădere a numărului de mesaje SMS, cauza cea mai probabilă fiind avansul diverselor aplicaţii de mesagerie instant, tot un efect al creşterii gradului de utilizare al internetului.

După scăderile veniturilor din perioada 2012 – 2014, atât la nivel naţional, cât şi la nivel mondial, veniturile totale din comunicaţii electronice din România au reintrat pe trend crescător începând cu anul 2015. Datele statistice ne-au arătat că revirimentul veniturilor generate de această piaţă a fost datorat tot serviciilor de acces la internet, atât la puncte fixe (+5%), cât mai ales mobile (+17%), estimarea fiind că acestea vor reprezenta 25-30% din veniturile totale ale operatorilor în anul 2016.

Care sunt primele trei cele mai importante obiective urmărite de instituţia pe care o conduceţi pentru anul 2017?

Cătălin Marinescu: Multe dintre resursele ANCOM vor merge în 2017 către acţiunile necesare pentru aplicarea efectivă a prevederilor noii legi a regimului infrastructurilor – Legea 159/2016, cu scopul de a reduce costurile instalării reţelelor de bandă largă în România. Principalul rezultat al aplicării acestei legi va fi o reducere a duratei şi a costului instalării şi dezvoltării de elemente de reţea, în beneficiul utilizatorilor de comunicaţii electronice.

În România există încă prea multe localităţi neacoperite cu reţele de comunicaţii şi prea mare deficitul de conectivitate acolo unde reţelele există, încât să nu facem din aplicarea acestei legi o prioritate a ANCOM, în 2017 şi în anii ce vin. Se va reduce birocraţia aferentă şi vor exista nişte principii comune de calcul al tarifelor percepute pentru accesul pe proprietăţile publice, dar şi tarife maxime de acces la elementele de infrastructură. Mai concret, vom realiza un punct unic de informare cu privire la amplasarea, traseul, tipul şi utilizarea actuală a infrastructurilor fizice, vom stabili tarifele maxime pentru exercitarea dreptului de acces pe proprietatea publică şi vom evalua costurile infrastructurilor fizice în vederea stabilirii, pentru anumite tipuri din acestea, a unor tarife orientative de acces. În colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vom stabili normativele tehnice privind proiectarea şi realizarea infrastructurilor fizice necesare extinderii reţelelor de comunicaţii electronice.

Dacă mă gândesc la obiectivele provocatoare de pe agenda noastră, cu cele mai multe elemente de noutate, le-aş menţiona pe cele referitoare la faptul că vrem să ne asigurăm că utilizatorii din România pot valorifica cât mai bine beneficiile pieţei interne a Uniunii Europene. În primul rând, este vorba de eliminarea tarifelor de roaming în interiorul UE. Începând cu data de 15 iunie 2017, utilizatorii finali din România (cu abonamente sau cartele) vor putea folosi minutele/SMS-urile/MB(GB), disponibile la nivel naţional în afara propriei reţele, inclusiv în roaming în interiorul UE, fără alte costuri suplimentare. În cazul utilizatorilor finali de cartele şi a celor care beneficiază de planuri tarifare nelimitate, furnizorii vor putea aplica anumite limite rezonabile în ceea ce priveşte serviciile de date consumate în roaming în interiorul UE.

Principiile pentru stabilirea acestor limite rezonabile au fost agreate la nivel european, dar ANCOM are mai multe responsabilităţi în ceea ce priveşte modul concret în care acestea vor fi aplicate şi monitorizate.

În al doilea rând, este vorba de asigurarea implementării măsurilor privind neutralitatea internetului, intrate în vigoare la nivelul Uniunii anul trecut. Sarcinile ANCOM în ambele domenii, asigurarea neutralităţii internetului şi a eliminării tarifelor de roaming în interiorul UE, sunt clare, însă această stare de fapt nu ne face viaţa mai uşoară, căci gradul de complexitate şi noutatea problematicilor pe care le implică monitorizarea respectării acestor reguli necesită multe resurse.

Ce acţiuni de control veţi desfăşura în acest an la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice?

Cătălin Marinescu: Vom desfăşura şi în anul 2017 mai multe campanii de monitorizare şi control, de exemplu pentru determinarea acoperirii cu semnal de comunicaţii mobile a drumurilor naţionale şi judeţene, pentru verificarea respectării obligaţiilor de către operatorii care furnizează servicii de comunicaţii electronice destinate publicului pentru care plata se face în avans, precum şi pentru verificarea contractelor încheiate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice cu utilizatorii finali.

Totodată, pentru a creşte competitivitatea accesului la reţelele de comunicaţii, în 2017 vom revizui situaţia concurenţială pe pieţele unor servicii de comunicaţii la nivel de gros şi vom verifica dacă reglementările existente trebuie menţinute sau modificate. Este vorba despre serviciile de transmisie în format analogic prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre a serviciilor publice de programe de televiziune şi de radiodifuziune şi de serviciile de terminare a apelurilor.

Care au fost cele mai mari amenzi aplicate în anul 2016?

Cătălin Marinescu: Aplicarea de sancţiuni nu este un scop în sine pentru ANCOM, obiectivul nostru este ca piaţa să ofere utilizatorilor români servicii de calitate la preţuri bune. Amenda este un instrument pe care îl folosim, la nevoie, pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă şi pentru a descuraja eventuale derapaje ale furnizorilor. Cele mai mari amenzi din 2016 au fost aplicate Vodafone Romania – de 720.000 lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor de acoperire a 72 de localităţi din cele care îi reveneau conform licenţei obţinute în 2012, Orange Romania S.A. – de 120.000 lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor de acoperire a 12 localităţi din cele care îi reveneau conform licenţei obţinute în 2012 şi Vodafone Romania S.A. – de 100.000 lei pentru neaplicarea plafonului financiar sau de volum maxim care să limiteze consumul de date în roaming la costul implicit de 50 euro/lună (fără TVA) sau la un alt nivel ales de utilizatori dintre cele puse la dispoziţie de propriul furnizor.

Recent, Norvegia a anunţat că renunţă la transmisia radio FM în detrimentul transmisiei digitale. După cum ştiţi, în România încă mai trenează tranziţia către televiziunea digitală, deci până la radio mai e cale lungă… Ce se mai întâmplă pe subiectul televiziunii digitale?

Cătălin Marinescu: ANCOM a lansat la sfârşitul anului trecut cea de-a patra licitaţie pentru alocarea celor două multiplexuri naţionale, 26 de multiplexuri regionale şi 18 multiplexuri locale de televiziune digitală terestră nealocate în procedurile anterioare. Cei interesaţi pot să-şi depună oferta până la data de 27 ianuarie 2017. După analiza ofertelor, în data de 31 ianuarie 2017 vom anunţa candidaţii calificaţi în etapele ulterioare ale procedurii de selecţie şi până la 13 februarie 2017 vom anunţa primele oferte câştigătoare şi dacă se impune organizarea etapei de licitaţie pentru anumite categorii de multiplexuri.

În plus faţă de organizarea acestei licitaţii, în acest an vom verifica şi obligaţiile de acoperire corespunzătoare licenţelor prin intermediul cărora s-au acordat multiplexurile naţionale şi regionale în licitaţiile anterioare.

În altă ordine de idei, ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2019, după ce expiră perioada pentru care Poşta Română a fost desemnat furnizor de serviciu universal?

Cătălin Marinescu: Până la sfârşitul anului 2018, când expiră perioada pentru care CNPR este desemnat ca furnizor de serviciu universal, ANCOM va analiza dacă furnizarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal poate fi asigurată prin intermediul mecanismelor concurenţiale din piaţă, precum şi care ar fi efectele în situaţia nedesemnării niciunui furnizor de serviciu universal. Pe baza rezultatelor acestei analize, vom decide dacă este oportună organizarea unei noi proceduri de desemnare a unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal.

Care este opinia dvs despre conceptul de ‘Smart City’ promovat în ultima perioadă şi în România?

Cătălin Marinescu: În contextul revoluţiei IoT (Internet of Things), M2M (Machine-to-Machine) şi chiar 5G, vorbim astăzi despre inovaţii tehnologice şi digitale de tip SMART din ce în ce mai evoluate, care fac posibile soluţii eficiente pentru livrarea de servicii, publice şi private, existente sau noi sau care inovează fundamental modul în care sunt livrate serviciile. De la reţele de senzori pentru ‘orice-oriunde-oricând’, la aplicaţiile care identifică locurile libere de parcare, la stâlpii de iluminat public care dau şi internet Wi-Fi, la aplicaţia smart-home care controlează consumul de utilităţi în casă şi semaforizarea inteligentă, toate acestea pleacă însă de la două lucruri: primul – deschiderea spre inovaţie, spre online şi servicii digitale, iar al doilea – infrastructura care face posibile comunicaţiile în orice context, iar aici pot să vă spun că România are o serie de performanţe remarcabile, reflectate în primul rând în dezvoltarea internetului, un semnal pozitiv pentru dezvoltarea viitoare a ‘oraşelor inteligente’.

Astfel, utilizatorii din România au, astăzi, acces la unele dintre cele mai performante reţele de acces la internet în bandă largă din lume, la preţuri tot mai competitive. Pentru a exemplifica, la jumătatea anului 2016 erau accesate în România 14,8 milioane de conexiuni mobile de bandă largă, care au generat un trafic total de 71 mii TB, cu un consum mediu per utilizator de 0,63 GB. Peste 94% dintre conexiunile active la internet mobil în bandă largă beneficiază de tehnologii 3G şi 4G, iar utilizarea serviciilor 4G continuă în ritmuri accelerate, pe fondul ofertelor competitive ale operatorilor. În egală măsură, românii au accesat în primul semestrul al anului trecut 4,3 milioane de conexiuni fixe de bandă largă, generând un trafic total de 2,6 milioane TB şi un consum mediu per utilizator de peste 100 GB.

În vederea dezvoltării de soluţii inteligente ‘smart city’ în România, rolul ANCOM este relativ terţiar faţă de contribuţia autorităţilor locale şi interesul mediului de afaceri. Cu siguranţă, însă, ANCOM este decisă să stimuleze atât cât poate revoluţia IoT/M2M, şi deci şi Smart City, printr-o abordare în care reglementările şi instrumentele pe care le aplicăm stimulează inovaţia, sunt flexibile, astfel încât să poată genera răspunsuri adecvate în situaţii cât mai variate, iar informaţia este accesibilă şi vine în întâmpinarea nevoilor.

La nivel local, avem, din câte ştiu, semnale pozitive din mai multe oraşe, precum Alba Iulia, Oradea sau Piatra Neamţ, însă sunt convins că mult mai multe oraşe au implementate, cel puţin parţial, soluţii de tip SMART, iar multe vor continua în anii care urmează demersurile pentru a deveni adevărate ‘Smart Cities’.

Te-ar mai putea interesa și
Bulgaria va folosi avioanele de vânătoare MiG-29, de producție sovietică, până în 2028
Bulgaria va folosi avioanele de vânătoare MiG-29, de producție sovietică, până în 2028
Bulgaria nu va opri de la zbor avioanele MiG-29 până în 2028, a afirmat vineri ministrul interimar al Apărării, Atanas Zaprianov, relatează agenția bulgară de presă BTA, citată de Agerpres....
Statele NATO au ajuns la un acord pentru trimiterea de sisteme de apărare aeriană suplimentare în Ucraina, inclusiv de rachete Patriot
Statele NATO au ajuns la un acord pentru trimiterea de sisteme de apărare aeriană suplimentare în Ucraina, inclusiv de ...
Statele membre NATO au ajuns la un acord cu privire la trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare în Ucraina, ...
Lavrov: Rusia nu va accepta un armistițiu cu Ucraina în timpul unor posibile negocieri de pace
Lavrov: Rusia nu va accepta un armistițiu cu Ucraina în timpul unor posibile negocieri de pace
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova nu va accepta un armistiţiu cu Ucraina nici măcar ...
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan Motor, al treilea mare producător auto nipon, a redus cu 14,5% estimarea privind profitul anual, citând vânzările ...