Confruntările pe tema legii „taxelor de raft” revin în plenul Camerei Deputaţilor. Preţurile alimentelor sunt puse în joc

Proiectul de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare (Legea 321/2009) prin care se doreşte ca 51% dintre produsele alimentare de bază din marile magazine să fie româneşti şi prin care se schimbă relaţiile contractuale dintre producătorii români şi retaileri se va reîntoarce în plenul Camerei Deputaţilor în aceeaşi formă în care a fost prezentată şi în data de 11 mai, atunci când a fost respinsă, a declarat pentru ECONOMICA.NET Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Citeşte şi  Se schimbă regulile jocului pentru marii retaileri. Efectele ar trebui să se vadă în preţ

Aceasta întrucât, spune acesta, votul de săptămâna trecută a fost unul negativ din cauza unor neînţelegeri. „Membrii Comisiei au cercetat de ce proiectul nu a trecut în plen şi au constatat că a fost o problemă de formă sau o proastă înţelegere a ceea ce ne dorim să facem cu această lege. Aşa că l-am trimis în aceeaşi formă „, a declarat Săpunaru. Acesta susţine că a introdus în lege prevederi menţionate în politica agricolă comună. „Am introdus lanţul local şi lanţul regional (comercianții au obligația ca, pentru categoriile: carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare n.red), adică un text din Politica Agricolă Comună care încurajează aprovizionarea pe lanţul scurt”, a mai declarat Săpunaru.

Decizia Comisiei a fost însă primită virulent de către Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) care, într-un comunicat trimis luni seara, a acuzat Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor că este „prizoniera grupurilor de interese”. ” Comisia de Agricultură a procedat din nou într-o manieră conspirativă caracteristică – într-o ședință neanunțată, cu ușile închise, care a durat doar câteva minute – pentru a decide ca proiectul de modificare a Legii 321 să se întoarcă în plenul Camerei Deputaților fără alte dezbateri. Constatăm că activitatea Comisiei de Agricultură este complet parazitată de puternice interese de grup”, se menţionează în comunicatul AMRCR.

Guvernul României nu susţine acesată iniţiativă.

Citeşte şi 

Se schimbă legea comerţului. Parlamentarii încearcă din nou să scoată practica taxelor de raft din magazine

AMRCR a participat la discuţii

Proiectul de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare este rezultatul mai multor luni de discuţii în cadrul Comisiei la care au participat parlamentarii, pe de o parte, fermierii şi retailerii, pe de altă parte. Săpunaru susţine, de asemenea, că fiecare dintre aceste trei părţi a avut dreptul de a introduce articole şi amendamente în acest proiect. „AMRCR a fost prezentă la toate şedinţele de lucru şi au avut dreptul de iniţiere legislativă. Puteau propune amendamente pe care le-am şi luat în considerare. Dar singura lor propunere a fost de a abroga toată legea 321”, a declarat Nini Săpunaru.

Propuneri cel puţin ciudate

Dincolo de discuţia legată de intenţia acestei propuneri legislative, în proiect s-au strecurat şi prevederi care pot îngreuna activitatea comercianţilor. Spre exemplu, în ultima variantă a proiectului de lege postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, la articolul 10.6, se prevede faptul că retailerii ar trebui să obţină aprobarea consiliilor locale pentru a putea organiza evenimente de promovare a produselor alimentare româneşti.  „Comercianţii persoane juridice autorizate care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare au obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.”

Săpunaru susţine însă că acest articol a fost amendat şi nu va intra în noua lege.

Ce urmează

Potrivit preşedintelui Comisiei pentru Agricultură, proiectul ar putea reintra la vot în plenul Camerei Deputaţilor, după 7-8 iunie. Acesta susţine însă că retailerii vor avea timp suficient pentru a încheia noile contracte cu furnizorii. „Au tot timpul să facă contracte. Sunt şase luni din momentul intrării în vigoare a normelor metodologice, ceea ce înseamnă cel puţin opt luni de la publicarea acestei Legi în Monitorul Oficial”, a declarat parlamentarul, potrivit căruia retailerii vor fi invitaţi la Guvern pentru a-şi pune părerea pe marginea normelor metodologice.

Efectele legii. Două variante

Una din principalele probleme ridicate de retaileri se referă la un articol potrivivit căruia „Comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca, pentru categoriile: carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare”. Ei spun că sunt perioade în care nu au de unde cumpăra atâta marfă şi că acest lucru limitează oferta. „Impunerea către comercianți ca 51% din produsele aflate pe raft să provină din „lanțul scurt de aprovizionare” îi avantajează pe producătorii necompetitivi, dar atașați unor grupuri de interese, cărora li se garantează practic businessul indiferent de performanță. Astfel, victime directe ale noii legi vor fi acei comercianți serioși și onești care prin eforturi și investiții considerabile au reușit să se impună pe o piață extrem de competitivă. Această prevedere nu este însă în niciun caz favorabilă consumatorilor – cărora li se restrânge libertatea de a alege – și nici de natură să îi ajute pe micii producători români, care vor fi în pericol să fie eliminați de alți producători din zonele adiacente României”, a transmis AMRCR Guvernului Cioloş.

Săpunaru susţine însă că o astfel de problemă se poate rezolva foarte uşor printr-un ordin al ministrului introdus atunci când este nevoie. „Dacă constatăm că nu putem asigura necesarul din România se poate da un ordin de ministru prin care procentul (de 51% n.red) să scadă sau să fie zero. Nu văd care este problema”, spune Săpunaru.

Ce se întâmplă cu preţurile

Din estimările preşedintelui Comisiei pentru Agricultură, intrarea în vigoare a acestui proiect de lege ar putea duce la ieftinirea produselor alimentare cu până la 10%.  „Acum, preţurile produselor alimentare sunt ţinute sus de marile magazine”, consideră acesta. 

Poziţia AMRCR este însă alta. „Această atitudine este prezentantă ca fiind un sprijin pentru producătorii români. În realitate, aceștia nu capătă nicio garanție în plus, în fața concurenței comunitare, iar cei care au reușit prin eforturi proprii să acceadă pe piață sunt în mare pericol să fie eliminați de cei cărora li se garantează businessul indiferent de performanță. În aceeași măsură, consumatorului i se restrânge libertatea de a alege și i se servește acest patriotism ca justificare pentru prețurile necompetitive ale multor produse care vor fi românești, dar mult mai scumpe pentru că ele nu vor fi obținute prin efectul legilor de piață, ci prin sinecure asigurate politico-legislativ”, spune AMRCR.