1EUR=4.6563 RON | Bucureşti 30 º
INDICI BURSIERI
BET
8957,03
0.0041
BETPlus
1341,35
0.0038
BET-FI
40143,01
0.0009
BET-NG
745,13
0.0024
BET-XT
829,28
0.0023
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.33
1,8519%
BRD
15.52
-0,5128%
BRK
0.0844
-0,4717%
BVB
28.5
0,0000%
DAFR
0.0238
-0,8333%
EBS
189.45
1,4730%
FP
0.962
1,0504%
OLT
0.1995
-0,2500%
PRSN
0.078
0,6452%
SIF1
2.68
-0,7407%
SIF2
1.42
-0,1406%
SIF3
0.227
0,4425%
SIF4
0.866
-0,4598%
SIF5
2.18
-0,4566%
SNP
0.3545
0,7102%
TEL
23.4
-0,4255%
TGN
413.5
-0,3614%
TLV
2.68
0,9416%

Probabil că termenul de interconectare a caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF va fi modificat - CNIPMMR

Termenul până la care comercianţii din România sunt obligaţi să interconecteze casele de marcat cu jurnal electronic la Fisc probabil că va fi modificat, a declarat, luni, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferinţă de presă.

Comenteaza
Anaf

'Probabil că termenul de interconectare a caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n. r.) va fi modificat, pentru că nu poţi să digitalizezi mediul privat fără să faci o digitalizare a ANAF-ului. Cel mai clar exemplu este programul aproape pierdut cu Banca Mondială, în care 90 de milioane de euro nu se regăsesc în digitalizarea Fiscului. Am înţeles că Banca Mondială vrea să încheie acest program, pentru că nu s-au făcut paşi în ultimii doi ani în niciun fel. E un proces inutil să creezi o digitalizare în mediul de afaceri fără să ai o corespondenţă în mediul public. De altfel, procesul acesta de digitalizare are şi el o durată de viaţă. Dacă impui astăzi o casă de marcat, mâine acea casă de marcat e perimată şi nu-ţi mai foloseşte la nimic şi ar trebui să vii cu alte reglementări', a menţionat Jianu.

Preşedintele patronatelor IMM a adăugat că România trebuie să adopte modele din alte ţări, atunci când se vorbeşte despre digitalizarea serviciilor.

'Ceea ce am propus noi, cred că e un pas mai avansat: softurile rămân, bazele de date rămân, hai să trecem de la casele de marcat în care apăs un buton şi îmi dă un bonuleţ la facturi electronice. Aici merg cu gândul la altă gogomănie care se întâmplă în mediul public la noi în ţară. Dacă mergeţi la un magazin în România, o să vedeţi câte dispozitive are acel comerciant pe masă. Cred că are vreo zece dispozitive, de la o casă de marcat la vreo 5-6 POS-uri, la un ecran mare şi toate lucrurile astea sunt obligatorii prin legislaţie. Mergeţi în America să vedeţi cum se întâmplă acolo. Acolo, comercianţii au o tabletă la care este legată un dispozitiv foarte mic prin care treci cardul. Atât. Asta e tot ce au ei pe tejghea. Noi ar trebui să urmărim lucrurile astea, nu să le îngreunăm. La noi, comerciantul are 30 de dispozitive pe masă, 30 de afişe pe pereţi, în meniu o parte importantă o reprezintă afişele şi anunţurile din partea Ministerului Finanţelor şi ANAF', a subliniat Florin Jianu.

Acesta a atras atenţia, totodată, că trebuie să se renunţe la mitul populaţiei rurale care nu ştie să utilizeze serviciile electronice.

'Trebuie să renunţăm la mitul acesta cu populaţia rurală. Am fost de sărbători într-un orăşel de provincie şi m-am dus să scot nişte bani şi am stat la o coadă la un bancomat. Am întrebat ce fac oamenii ăia acolo. Îşi ridicau prestaţiile sociale de pe card. Deci, banii sunt viraţi online, după care îi scoatem şi îi punem în economie sub formă de bancnote. Cred că trebuie să depăşim această barieră, prin instrumentar, prin mentalitate. Trebuie să rupem pisica. Din acest motiv am spus referitor la digitalizarea IMM-urilor: haideţi să dăm la fiecare IMM din ţara asta un laptop cu o conexiune la internet şi cu softurile preinstalate. Ce este aşa greu? În mediul rural, la ultimul chioşc statul poate să îi dea din fonduri europene, fără să coste nimic, un dispozitiv de tipul ăsta', a subliniat preşedintele CNIPMMR.

În opinia lui Florin Jianu, România poate deveni un stat integral digitalizat dacă există voinţă politică pentru un astfel de proiect.

'Noi am trimis deja Guvernului şi Parlamentului, am prezentat şi domnului preşedinte Tăriceanu, când l-am avut aici invitat la şedinţa noastră de board de acum două săptămâni, un program care se numeşte 'România digitală' şi care înseamnă digitalizarea tuturor IMM-urilor din această ţară. Un program finanţat din fonduri europene, să nu coste bugetul de stat, şi care să plece pe modelele pe care noi le-am văzut deja de la Uniunea Europeană. Avem aproape 24 de modele din alte ţări, precum Italia, Franţa, Austria, Germania etc. Paşii sunt foarte simpli: în primul rând ne referim, pe de o parte, la componenta de digitalizare a tot ceea ce înseamnă mediul de afaceri şi, pe de altă parte, digitalizarea ANAF-ului şi a instituţiilor publice. Dacă statul rezolvă problema ANAF-ului şi a instituţiilor publice privind digitalizarea, în trei ani putem să avem un stat integral digitalizat, atât în ceea ce priveşte mediul de afaceri, cât şi în ceea ce priveşte mediul public. Aşa rezolvăm şi evaziunea fiscală, practic tot. Ţine de Guvern să pună în practică un astfel de proiect, în acest moment', a menţionat Jianu.

La rândul său, Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, a punctat că nu trebuie uitat faptul că România este o ţară în care circa 50% dintre magazine încă 'vând pe caiet'.

'Gândiţi-vă că noi trăim într-o ţară în care cam 50% dintre magazine vând pe caiet. Problema mare este atunci când te duci şi spui: 'Hai să-ţi dau o casă de marcat performantă care face aia şi aia', vin şi spun: 'Nu aveţi una d-aia bulgărească de 100 de euro care mai mult nu merge decât merge?'', a spus Rogojinaru.

Guvernul a modificat, în şedinţa din 9 noiembrie 2017, printr-o Hotărâre, normele metodologice de aplicare a OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat fiscale, stabilind cerinţele tehnice pe care casele de marcat cu jurnal electronic trebuie să le îndeplinească pentru a fi autorizate.

Conform unei ordonanţe adoptate în luna august a anului trecut, casele de marcat cu jurnal electronic vor deveni obligatorii de la 1 iunie 2018 pentru firmele mijlocii şi mari, respectiv de la 1 august 2018 pentru firmele mici, realizându-se înlocuirea treptată a celor de generaţie veche cu rolă jurnal de hârtie.

Actul normativ cuprinde ca element de noutate faptul că fiecare aparat de marcat va trebui să conţină un modul fiscal propriu, prin intermediul căruia controlează operaţiunile specifice activităţii fiscalizate, precum şi un modul de comunicaţie, care poate asigura conectarea la un sistem informatic de monitorizare şi supraveghere al ANAF.

De asemenea, măsura face posibilă, la opţiunea contribuabilului, achiziţionarea şi utilizarea unui alt dispozitiv, de tip PC, telefon inteligent, tabletă, POS, conectat la o imprimantă fiscală.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X