Se îngroaşă gluma:314 procese împotriva băncilor din România stau să fie câştigate după decizia CJUE

Volksbank a cerut din nou la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să fie verificată legalitatea unei legi din România, după ce a pierdut pe o sesizare similară în cazul OUG 50/2010. Guvernul şi-a formulat punctul de vedere oficial (favorabil clienţilor) prin intermediul Protecţiei Consumatorilor şi Ministerului Afacerilor Europene. Preşedintele ANPC spune că sunt 314 procese pe rolul instanţelor care se vor soluţiona după decizia CJUE, dar miza este mult mai mare: deciziile CJUE sunt izvor de lege pentru instanţele din toată Uniunea Europeană
Mihai Banita - Dum, 30 sept. 2012, 21:34
Se îngroaşă gluma:314 procese împotriva băncilor din România stau să fie câştigate după decizia CJUE

„În luna iune statul a câştigat un proces împotriva unei bănci la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), după sesizarea unei instanţe din ţară. În urma câştigării acestui proces, dar şi în alte speţe similare, s-a solicitat opinia guvernului, punctele de vedere au fost formulate de Ministerul Afacerilor Europene şi ANPC. Acest punct de vedere va constitui temeiul pentru acţiunile următoare”, declara Bogdan Nica, preşdintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la sfârşitul săpămânii trecute. Nica face referire, în fapt, la două cauze trimise la soluţionare la CJUE: una care s-a tranşat în favoarea consumatorilor, dar pe o lege dispărută – OUG 50/2010 -, şi una care se află pe rol şi se referă la o lege aflată în vigoare (193/2000) şi care dă tot mai multe drepturi consumatorilor.

În luna iunie a acestui an, ANPC a câştigat la CJUE în faţa Volksbank într-un proces deschis la sesizarea Judecătoriei Călăraşi. Volksbank punea în discuţie legalitatea OUG 50/2010 – ordonanţa creditelor -, încă în vigoare la acel moment, în sensul că aceasta ar fi încălcat dreptul european, după ce ANPC a amendat banca pentru practici abuzive, bazându-se pe această lege. CJUE, în ciuda a ceea ce au susţinut bancherii, BNR, FMI sau chiar guvernul Boc, a decis că legea era una în armonie cu legislaţia europeană. La momentul la care a venit decizia CJUE, trecuseră mai bine de un an şi jumătate de când OUG 50/2010 a fost amputată în Parlament prin legea 288/2010, deputaţii hotărând ca aceasta să se aplice doar creditelor noi (insignifiante numeric), nu şi celor câtorva milioane aflate în derulare. Astfel că unii dintre clienţi s-au orientat spre legi mai vechi, în principal pe legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte, şi şi-au căutat dreptatea în instanţă, cei mai mulţi cu succes, fenomen tratat pe larg de către ECONOMICA.NET în cadrul campaniei Români vs. bănci. (În ciuda susţinerii pe care actuala putere a arătat-o în trecut pentru ca legea 288/2010 să se aplice tuturor românilor cu credite, singurul rezultat este acela că s-a angajat să nu facă nimic în acest sens în faţa creditorilor de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană).

În martie 2012, la CJUE a mai ajuns încă un dosar (C-123/12) în care Volksbank sesizează de această dată posibila neconcordanţă a legii 193/2000 cu dreptul european. Întrebările preliminare ale Volksbank România au fost trimise la CJUE de Tribunalul Giurgiu, însă, aşa cum spune Bogdan Nica, pe rolul instanţelor se mai află încă alte 314 speţe similare cu cea care se analizează acum la CJUE. Astfel că răspunsul CJUE este crucial pentru mulţi dintre clienţii băncilor, dar şi pentru bănci. În cazul în care CJUE va constata că legea se supune dreptului european, şi modul în care va judeca această cauza va fi izvor de lege pentru toate instanţele din Uniunea Europeană, nu doar pentru cele din România.

În acest sens, Guvernul României a adoptat un memordandum în şedinţa din 19 septembrie prin care a formulat o opinie către CJUE:

MEMORANDUM cu tema: Formularea observaţiilor României în cauza C-123/12, S.C. Volksbank România, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare privind interpretarea unor dispoziţii ale dreptului UE referitoare la protecţia consumatorilor (termen pentru transmiterea observaţiilor la Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene-01 octombrie);
Guvernul a aprobat Memorandumul întocmit de Ministerul Afacerilor Europene și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în care se prezintă opinia Guvernului României asupra unor formulări contractuale referitoare la modificarea unilaterală a dobânzii. Plecând de la situația unui cetățean care a formulat o acțiune în justiție împotriva acțiunii unei bănci de a crește unilateral dobânda la un credit, Tribunalul care trebuia să judece cauza a solicitat un punct de vedere de la curtea de justiție a Uniunii Europene.
Memorandumul aprobat conține poziția Guvernului României referitoare la această clauză. În opinia Guvernului clauza privind modificarea unilaterală a dobânzii nu pare a fi redactată în mod clar, având în vedere că, pe de o parte, se precizează expres că dobânda este fixă și, pe de altă parte, nu sunt consacrate criterii pe baza cărora să se poată stabili că atât modificarea dobânzii în sine, cât și cuantumul acestei modificări sunt justificate și proporționale raportat la situația de fapt.

Astfel, Guvernul României este de părere că Volksbank a procedat greşit în momentul în care a crescut unilateral dobânda la credit unui client, fără să existe clauze clar redactate care să permită asta.

Guvernul nu oferă mai multe detalii asupra memorandumului aprobat. ANPC şi Ministerul Afacerilor Europene au comunicat, la cererea ECONOMICA.NET, că nu pot furniza conţinutul memorandumului, pentru că cererea la CJUE este în curs de soluţionare, şi informaţiile privind apărarea României nu pot fi comunicate.

Legea atacată de Volksbank România a fost modificată în data de 3 august 2012, când au fost introduse trei noi articole. De acum, ANPC sau o Asociaţiile de protecţia consumatorilor pot câştiga în instanţă modificarea tuturor contractelor care conţin clauze abuzive, de la o singură sesizare, fără să fie mai fie nevoie ca toţi consumatorii afectaţi de clauzele abuzive să se adreseze separat sau în grup instanţelor.

Te-ar mai putea interesa și
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele două proiecte finalizate deja la noi. Interviu cu John Stuart, CEO DRI
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele ...
John Stuart este CEO al  DTEK Renewables International (DRI), divizia de regenerabile a conglomeratic energetic ucrainean DTEK, controlat de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. DRI este din ce......
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă de la conducerea companiei începând cu data de 30 aprilie 2024, ...
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila, distribuitorul pentru piața bunurilor de larg consum din România și Republica Moldova, a finalizat tranzacția ...
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași (ATB) vrea să își crească productivitatea cu 25% până în 2030 cu ajutorul accelerării procesului ...