Refugiaţii din Grecia alocaţi României refuză să vină în ţara noastră

Unul din şapte solicitanţi de azil procesaţi în cadrul schemei UE de redistribuire a refugiaţilor în interiorul blocului comunitar fie a refuzat să fie mutat, fie a plecat fără să anunţe pe nimeni, indică cifre ale guvernului grec citate marţi de revista Financial Times.
Economica.net - mar, 17 mai 2016, 10:37
Refugiaţii din Grecia alocaţi României refuză să vină în ţara noastră

Politica în cauză, asupra căreia s-a convenit anul trecut cu mari dificultăţi, era menită să-i răspândească mai echitabil pe cei 160.000 de refugiaţi din state aflate în prima linie ca Grecia şi Italia în alte ţări ale blocului comunitar.

Sistemul se confruntă însă cu provocări din cauza refuzului multor solicitanţi de azil de a merge în state membre mai sărace, precum Bulgaria şi România, notează Financial Times.

Din cele 1.324 de persoane procesate în cadrul schemei de relocare până acum, 191 au renunţat sau pur şi simplu au dispărut, susţin oficiali greci.

Săptămâna trecută, Bulgaria a fost de acord să accepte 47 de solicitanţi de azil din Grecia. Dar când li s-a spus că sunt trimişi în Bulgaria, 36 s-au retras din program, iar şapte ‘au dispărut’, potrivit guvernului. Într-un final, doar patru au fost mutaţi.

Situaţia a fost similară şi în cazul României, unde 32 dintre cei 67 de solicitanţi de azil care urmau să fie transferaţi au dispărut sau au ieşit din programul de relocare.

În cazul Estoniei, opt din 27 de persoane au preferat să fugă decât să fie trimişi în statul baltic.

Chiar şi unii dintre cei trimişi în ţări bogate ca Franţa au optat pentru renunţarea la schemă. Din cei 388 de solicitanţi de azil care urmau să fie trimişi din Grecia în Franţa, 24 au dispărut iar doi au renunţat.

Fotini Rantsiou, fost angajat al ONU care a lucrat drept consultant pentru chestiuni legate de refugiaţi, a pus rata de retragere a solicitanţilor de azil pe seama temerilor că vor fi relocaţi într-o ţară îndepărtată, departe de familie şi prieteni.

‘Pe măsură ce procesul trenează, unii devin descurajaţi. Simt că nu vor ajunge acolo unde sunt rudele lor, aşa că renunţă cu totul’, a spus Fotini Rantsiou.

Anastasia Mavrou, lucrătoare socială şi voluntară într-o tabără de corturi din apropiere de Atena, susţine că este un lucru obişnuit pentru oficiali să le piardă urma solicitanţilor de azil. ‘În rândul refugiaţilor există multă mobilitate. Ei schimbă destul de des adresele şi numerele de mobil şi nu pot fi contactaţi de agenţia de azil’, a afirmat ea.

Oficialii greci şi europeni se confruntă în prezent cu sarcina de a gestiona 46.000 de solicitanţi de azil care sunt blocaţi în partea continentală a Greciei. Macedonia şi-a închis frontiera cu Grecia mai devreme în această primăvară, ceea ce a făcut ca zeci de mii de refugiaţi să fie nevoiţi să rămână în această ţară în condiţii tot mai grele.

Deşi oficialii greci au avansat un număr de 3.126 de solicitanţi de azil pentru relocare, ţările UE care au fost de acord cu schema de relocare au acceptat să primească doar 1.791 până săptămâna trecută.

‘Chiar în cele mai bune circumstanţe – fluxuri gestionabile, timp suficient pentru guverne ca să se pregătească şi să-şi ajusteze reacţiile – relocarea va necesita poate ani pentru a fi dezvoltată ca mijloc viabil de distribuţie’, a spus Elizabeth Collett, director al Migration Policy Institute Europe.

‘În condiţiile în care această politică este aplicată în toiul bătăliei politice, cu o atenţie limitată din partea guvernului grec şi state de destinaţie nepregătite, aceste numere reduse sunt dezamăgitoare, dar nu foarte surprinzătoare’, a mai afirmat ea.

Închiderea frontierelor terestre şi progresul limitat în relocarea refugiaţilor a dus la o criză umanitară acută în ţară.

În ciuda faptului că guvernul grec a fost de acord, împreună cu Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi, să înfiinţeze locuri pentru 50.000 de refugiaţi până la finalul lui 2015, Grecia suferă încă de pe urma lipsei spaţiului de cazare. În prezent, Grecia asigură adăpost pentru cel mult 35.000 de migranţi în partea continentală, potrivit Financial Times.

Te-ar mai putea interesa și
Progresul tehnologic al Chinei nu poate fi frânat – Xi Jinping, la întâlnirea cu premierul olandez
Progresul tehnologic al Chinei nu poate fi frânat – Xi Jinping, la întâlnirea cu premierul olandez
Progresul tehnologic al Chinei nu poate fi frânat, a declarat preşedintele chinez Xi Jinping, care l-a primit miercuri la Beijing pe premierul olandez Mark Rutte pentru convorbiri privind în......
Autoritatea pentru concurenţă din Polonia a amendat Amazon cu 7,8 milioane de dolari
Autoritatea pentru concurenţă din Polonia a amendat Amazon cu 7,8 milioane de dolari
 Autoritatea pentru concurenţă din Polonia (UOKiK) a amendat compania americană Amazon cu 31 de milioane de zloţi (7,8 ...
Guvernul atrage un fond de investiții coreean în proiectul centralei nucleare cu SMR americane de la Doicești. Nuclearelectrica, solicitată să mai vină cu bani
Guvernul atrage un fond de investiții coreean în proiectul centralei nucleare cu SMR americane de la Doicești. Nuclearelectrica, ...
Ministerul Energiei a introdus pe ordinea de zi a ședinței Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica un punct ...
Uniunea Europeană a raportat excedent comercial în 2023, după deficitul comercial record din 2022 – date Eurostat
Uniunea Europeană a raportat excedent comercial în 2023, după deficitul comercial record din 2022 – date Eurostat
Balanţa comercială a Uniunii Europene a înregistrat în 2023 un excedent de 38 miliarde de euro, un contrast semnificativ ...