Rolul statului în economia românească va creşte, spune BNR. Cum arată acum sectorul întreprinderilor de stat în România

„Foarte posibil, rolul firmelor de stat în economie va reîncepe să crească, ca urmare a evoluției firești a ciclurilor care caracterizează schimbările percepției publicului față de rolul statului în economie. Trei motive determină modificări în ceea ce privește atitudinea publicului față de aceste firme: cauze politice și ideologice, motive sociale (ex: gestionarea șomajului) și condiții economice (remedierea eșecurilor pieței, promovarea dezvoltării anumitor sectoare, salvarea unor firme private de importanță sistemică etc.). Analizând aceste trei motive pentru cazul României, putem concluziona că perspectivele sunt mixte, dar probabilitatea cea mai mare de manifestare o are ipoteza creșterii rolului statului în economie”, se arată în studiul BNR.

Cercetătorii spun că una dintre consecinţele crizei din 2008 este schimbarea atitudinii autorităţilor şi a publicului din întreaga lume faţă de pieţe, în sensul că se acceptă o intervenţie mai mare a statului, inclusiv o reglementare mai strictă a jucătorilor din piaţă, temdinţă peste care se suprapune şi o anumită temperare a globalizării, în unele cazuri cu accente de protecţionism şi naţionalism.

„România cel mai probabil va urma același ciclu care caracterizează restul lumii. După anul 1989, rolul statului în economie s-a diminuat considerabil, intensitățile de reducere fiind diferite în funcție de orientarea partidelor politice. Un rol important în această evoluție l-au avut și organismele internaționale (Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană) care au recomandat autorităților române implementarea de măsuri de restructurare, lichidare și/sau privatizare a firmelor de stat. Același mesaj este transmis și recent.

Al doilea criteriu (legat de piața muncii) credem că are o contribuție relativ scăzută la conturarea unei perspective a rolului viitor în economie al firmelor de stat. Firmele de stat angajează circa 8 la sută din numărul salariaților sectorului companii nefinanciare (în decembrie 2015), iar eficiența utilizării factorului muncă în aceste firme nu ar mai permite majorări semnificative ale numărului de angajați (detalii în secțiunea următoare). Pe de altă parte, în special în mediul rural, există o populație importantă cu nivel de pregătire mai redus, care ar putea fi angrenată în activități de utilitate publică prestate în prezent în bună parte de firmele de stat.

În strânsă legătură cu acest ultim aspect, cel de-al treilea criteriu (cel economic) este posibil să promoveze menținerea sau majorarea rolului firmelor de stat în economie pentru deceniul următor, în condițiile în care anumite cerințe critice (în special legate de guvernanță) sunt îndeplinite”, spun cercetătorii BNR.

Cum a evoluat sectorul firmelor de stat în România

Numărul întreprinderilor cu capital majoritar de stat a ajuns la circa 1 100 de companii în anul 2015 (în scădere de aproape 6 ori față de maximul perioadei înregistrat în anul 1995, când existau 6.718 firme de stat active), iar contribuția la valoarea adăugată generată de ansamblul companiilor nefinanciare a fost de 7,6 la sută (în decembrie 2015).

În linie cu ajustarea numărului și rolului avut în economie, bilanțurile firmelor de stat s-au redus semnificativ (de la 980 miliarde lei în anul 1994 la 172 miliarde lei în 2015, sume în echivalent an 2015). Structura bilanțieră s-a menținut în bună parte mai prudentă decât în cazul firmelor private. Firmele de stat au o pondere a activelor imobilizate în bilanț semnificativ mai mare decât restul economiei (78 la sută față de 52 la sută pe total economie, în decembrie 2015), ceea ce poate sugera necesitatea creșterii eficienței utilizării investițiilor în activele imobilizate.

Decalajul dintre viteza de rotație a activelor aparținând întreprinderilor de stat și cele private se menține pe tot intervalul analizat (valoarea indicatorului fiind de 27,6 la sută în primul caz, respectiv de 97 la sută în cel de-al doilea, în decembrie 2015).

Întreprinderile de stat au dificultăți peste media firmelor din economie în a-și încasa creanțele de la propriii parteneri comerciali, ceea ce le afectează capacitatea de plată a propriilor datorii.
Dificultatea încasării creanțelor la scadență de către întreprinderile de stat pune presiuni asupra gradului de lichiditate a acestora. Termenul de recuperare a creanțelor înregistrează valori mai ridicate decât în cazul firmelor private (134 de zile, față de 56, în decembrie 2015), în timp ce indicatorii de lichiditate generală și imediată înregistrează niveluri sensibil mai reduse (48,5 la sută, respectiv 43,2 la sută, comparativ cu 98,7 la sută și 72 la sută pe total economie, în decembrie 2015)

Întreprinderile de stat cumulează la sfârșitul anului 2014 circa 41 la sută din restanțele totale ale companiilor nefinanciare față de buget, respectiv 10 miliarde lei, în timp ce ponderea sumelor neachitate la termen față de partenerii comerciali se ridică la 14,7 la sută din totalul restanțelor față de aceștia, respectiv 7,7 miliarde lei.

În ciuda unei structuri bilanțiere mai sănătoase, rezultatele financiare ale firmelor de stat sunt pe ansamblu negative (adunarea rezultatelor nete ale perioadei 1994-2015 arată o pierdere netă cumulată de 66,5 miliarde lei, din care 65,5 miliarde lei provin din primul deceniu investigat). Acest rezultat agregat reclamă însă câteva precizări importante. În primul rând, firmele de stat sunt formate din două populații diametral opuse ca performanțe: (companii care raportează valori ridicate ale profitului și (companii cu pierderi foarte mari, care depășesc profiturile obținute de primul grup menționat.

Primele 10 companii profitabile cumulează 81 la sută din rezultatul net pozitiv al întreprinderilor de stat. Similar, primele 10 companii cumulează circa 89 la sută din pierderile totale ale acestora. Sectorul companiilor de stat a obținut un rezultat net pozitiv în 8 ani din cei 22 ai intervalului 1994-2015 (respectiv anii 1994, 2005-2007, 2011 și 2013-2015). Raportul dintre profitul net cumulat și pierderea netă cumulată pe întreaga perioadă analizată (în sume echivalent an 2015) este de 1:2.

Analiza pierderilor din perioada 1994-2015 generate de cele două tipuri de companii (cu capital majoritar de stat vs. cu capital majoritar privat) arată că imediat ce au devenit majoritare în economie ca și contribuție la Valoarea Adăugată Brută, firmele private au generat un volum de pierderi mai mare decât în cazul firmelor stat. Începând cu anul 1998, firmele cu capital majoritar privat contabilizează un volum de pierderi superior celui generat de firmele cu capital majoritar de stat

În perioada 2008-2013 pierderea anuală a firmelor private a reprezentat în medie 7,6 la sută din PIB (respectiv circa 10 miliarde euro). Analizând intervalul 1994-2014, jumătate din firmele din România contabilizează pierderi, dar continuă să funcționeze numeroși ani, situația manifestându-se indiferent de faza ciclului economic. Aceste rezultate arată că forma de proprietate este posibil să nu fie factorul determinant, ci guvernanța, atât a firmelor (private sau publice), cât și a autorităților (în special a celor cu atribuții fiscale).

Numărul firmelor de stat cu pierderi s-a menținut continuu în ultimul deceniu semnificativ sub numărul firmelor de stat care au obținut profituri. Ponderea firmelor de stat cu pierderi în numărul total al firmelor de stat s-a păstrat continuu sub ponderea numărului firmelor private cu pierderi în total firme private din economie. De asemenea, volumul pierderilor generat de firmele de stat a fost în fiecare an al ultimului deceniu de aproape 10 ori mai mic decât volumul pierderilor produs de firmele private.

Rezultatele nefavorabile ale perioadei 1994-2014 caracterizează într-o măsură mai mică etapa actuală. În ultimii ani se constată o anumită îmbunătățire a rezultatelor firmelor de stat. Valoarea ROE la nivelul sectorului de stat a ajuns la 6,6 la sută în anul 2015, fiind cel mai mare nivel înregistrat în ultimii 22 de ani. Cu toate acestea, rentabilitatea capitalurilor în cazul companiilor de stat se menține în continuare sub cea înregistrată de sectorul privat (16,3 la sută, decembrie 2015). Evoluția pozitivă se datorează în principal creșterii marjei profitului brut la 11 la sută (cel mai ridicat nivel din 1994), în contextul în care întreprinderile de stat au raportat per ansamblu un profit brut de circa 4,9 miliarde lei. Marja brută consemnată de companiile de stat a înregistrat valori superioare celor avute de întreprinderile private în 4 din ultimii 5 ani, în timp ce rentabilitatea rezultată din utilizarea activelor (ROA) a avut o dinamică similară celei a ROE.

Productivitatea muncii arată o îmbunătățire, dar dispersia rezultatelor este tot mai accentuată pe măsură ce numărul companiilor de stat se diminuează. Distribuția productivității muncii înregistrează o deplasare către dreapta, nivelul medianei din anul 2015 fiind cu circa 101 la sută mai mare decât cel din anul 1994 (dar în scădere comparativ cu nivelul maxim consemnat în anul 2008). Costurile unitare cu forța de muncă sunt mai ridicate în cazul întreprinderilor de stat față de cele înregistrate de firmele private, mediana cheltuielilor salariale pe unitate de valoare adăugată a acestor din urmă companii având un nivel cu aproximativ 55 la sută mai mic decât cel al companiilor de stat. Ca tendință, companiile de stat au reușit într-o măsură mai mare să controleze costurile pe unitate de producție decât firmele private, dar acestea rămân în continuare mai ridicate.