România importă curent: turbinele de la Porţile de Fier se strică tot timpul, după cheltuieli de un miliard de euro

Exact din 1 februarie, de când patru agregate de la Porţile de Fier s-au stricat şi au fost scoase din funcţiune pentru reparaţii, România a început, zilnic, pe anumite intervale orare, să fie net importatoare de electricitate. Doar când bate puternic vântul revenim la statutul de exportatori, graţie centralelor eoliene. Importurile de energie pot reprezenta şi un avantaj, dacă ne gândim că pieţele de unde o aducem au preţuri mai mici decât locale. Această situaţie va mai dura măcar o lună.
Sorin Andone - lun, 08 feb. 2016, 21:59
România importă curent: turbinele de la Porţile de Fier se strică tot timpul, după cheltuieli de un miliard de euro

Începând cu 1 februarie 2016, când 30% din capacitatea hidrocentralei Porţile de Fier, cea mai mare din ţară, a fost indisponibilizată, România a început să importe curent. Încă destul de timid, şi mai ales în zilele în care nu bate vântul. Dar ceea ce, până la 1 februarie, era doar o raritate, pe putere medie orară, de o săptămână, începe să fie o realitate zilnică.

Deficitul de energie din piaţă provocat de defectarea a patru agregate de la Porţile de Fier a început să fie acoperit cu importuri. În zilele cu vânt puternic, precum ieri, importurile nu sunt necesare, pentru că 2.000 – 2.500 de MWh aduşi de eoliene sunt mai mult decât suficienţi să acopere deficitul de 450 de MWh de la Hidroelectrica. Când vântul nu bate, aşa cum a fost săptămâna trecută, apar importurile. Or, până acum o săptămână, importurile nu apăreau nici în cazul în care producţia de energie eoliană era 0, pentru că Porţile de Fier mergeau la întreaga capacitate. Faptul că România importă curent nu este neapărat un lucru rău. Odată pieţele de energie din Cehia, Slovacia, Ungaria şi România interconectate, acum doi ani, energia ieftină din oricare din aceste patru pieţe migrează către piaţa cu energia cea mai scumpă sau cu cea mai mare cerere. Practic, operatorii economici din România pot cumpăra energie din import la un preţ chiar mai mic decât cel pe care l-ar oferi Hidroelectrica.

În imaginea alăturată, puteţi vedea graficul producţiei şi consumului de energie din România, începând cu 1 ianuarie şi până în prezent.

Curba de jos (banda roşie) este cea a balanţei comerciale. Se poate lesne observa că, în ianuarie, doar arareori această curbă a trecut peste nivelul de referinţă, care demarchează exportul de energie de import. În schimb, din februarie, în fiecare zi au existat ore în care balanţa comercială a fost deficitară, adică România a importat curent în mod frecvent. Perioada în care România a importat curent are ca punct de început, potrivit graficului, exact 1 februarie, adică data la care Hidroelectrica a oprit cele patru agregate de la Porţile de Fier. În week-end, ieri şi azi, a început să bată vântul, iar afluxul de energie eoliană din piaţă a făcut să se sisteze importurile, iar România să fie din nou net exportatoare de curent.

„Da, am început să  importăm energie în mod frecvent, un lucru destul de rar în ultimii ani. Chiar şi în zilele în care avem mult vânt, cum este azi (ieri – n.r.), exporturile sunt mici faţă de normal. Păi, acum, în mod normal, aveam exporturi de 1.500 – 1.700 de Mwh, iar acum sunt doar 1.100 Mwh”, spune Octavian Lohan, directorul Dispecerulul Energetic Naţional, pentru ECONOMICA.NET.

Săptămâna trecută, după cum arată şi graficul, au fost mai multe zile în care, pe intervale orare şi în repetate rânduri, am avut şi importuri de 300 de MWh, un nivel neobişnuit de circa doi ani. „Nu trebuie să ne sperie importurile, spre exemplu, zilele acestea, în Slovacia şi Cehia sunt preţuri de două ori mai mici decât la noi ale energie, deci putem profita”, mai spune Lohan.

În 2014, primul an de după Revoluţie cu o balanţă excedentară a schimburilor de energie electrică, România a avut un export net de 10 TWh. La jumătatea lui 2015, exportul net de energie era de 3,5 Twh.

Ieri, energia produsă în România a fost asigurată de eolian şi cărbune, în proporţii aproximativ egale, 20–23% hidro, 20% nuclear, 15% hidrocarburi, fotovoltaic şi biomasă.

Despre problemele care tot apar la Porţile de Fier şi despre miliardul de euro aruncat pe apa Dunării ECONOMICA.NET a scris, pe larg, AICI:

Un miliard de euro aruncat pe apa Dunării: Turbinele modernizate de la Porţile de Fier crapă una după alta

Te-ar mai putea interesa și
Fostul cancelar german Gerhard Schröder a lăudat decizia lui Olaf Scholz de a nu trimite rachete Taurus Ucrainei
Fostul cancelar german Gerhard Schröder a lăudat decizia lui Olaf Scholz de a nu trimite rachete Taurus Ucrainei
Fostul cancelar german Gerhard Schröder a susţinut decizia actualului cancelar Olaf Scholz de a nu livra Ucrainei rachete Taurus şi respingerea de către acesta a desfăşurării de trupe......
Zelenski: Deblocarea ajutorului militar american pentru Ucraina este de o importanță critică
Zelenski: Deblocarea ajutorului militar american pentru Ucraina este de o importanță critică
O decizie rapidă a Congresului SUA pentru deblocarea noului ajutor american de peste 60 de miliarde de dolari destinat Ucrainei ...
„Autostrada Ford Otosan”: UMB ar putea finaliza în octombrie lucrările la tronsonul 4 al DEx12 – ministrul Transporturilor
„Autostrada Ford Otosan”: UMB ar putea finaliza în octombrie lucrările la tronsonul 4 al DEx12 – ministrul ...
Termenul estimat de finalizare a lucrărilor pe tronsonul 4 al Drumului Expres Craiova - Pitești (DEx12) este luna octombrie ...
Nou investitor în regenerabile în România: compania finlandeză Korkia vrea să dezvolte un portofoliu de 600 MW în fotovoltaic
Nou investitor în regenerabile în România: compania finlandeză Korkia vrea să dezvolte un portofoliu de 600 MW în fotovoltaic
Compania finlandeză Korkia și dezvoltatorul român de energie regenerabilă Econous Green Energy au încheiat un parteneriat ...