1EUR=4.6528 RON | Bucureşti 2 º
INDICI BURSIERI
BET
8541,10
-0.0047
BETPlus
1275,29
-0.0046
BET-FI
36241,71
-0.0098
BET-NG
715,45
-0.0042
BET-XT
777,13
-0.0055
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.337
0,0000%
BRD
13.82
-0,5755%
BRK
0.075
-1,3158%
BVB
22.7
-0,4386%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
150
1,8330%
FP
0.948
-0,6289%
OLT
0.217
-14,9020%
PRSN
0.07
-0,7092%
SIF1
2.33
-1,2712%
SIF2
1.222
-1,4516%
SIF3
0.2085
-1,1848%
SIF4
0.62
0,0000%
SIF5
2.055
-1,2019%
SNP
0.359
0,0000%
TEL
22.95
-1,0776%
TGN
347
-1,1396%
TLV
2.35
-0,4237%

Roşiile viitorului se cultivă la Constanţa. Răsar din vată minerală

La 30 de kilometri de Constanţa, un fost mijlocaş al echipei de fotbal Portul Constanţa a ridicat împreună cu familia sa una dintre cele mai moderne sere din România. De câteva luni cultivă roşii în vată minerală.

Comenteaza
  • GALERIE
  • FOTO

Au forme aproape perfecte, sunt de un roşu aprins şi miros ca odinioară. Roşiile produse în sera familiei Ianţoc din comuna Nicolae Bălcescu judeţul Constanţa nu cresc însă în  pământ şi nici nu sunt udate cu furtunul. Rădăcinile lor stau însă bine înfipte în saltele de vată minerală şi sunt irigate prin picurare, conform unor calcule exacte care ţin cont de parametrii precum umiditate sau luminozitate. Sunt câte două plante într-o saltea de 1 cm, fiecare având  câteva 2 vârfuri, adică patru plante într-un pătrat alb. Producţia ţine 11 luni din 12 şi se fac în jur de 400 de tone de roşii pe o suprafaţă de sub 1 hectar (8.640 de mp) "Producţia depinde foarte mult de umiditate. De asemenea, iarna producem mai puţin datorită luminii, dar vara recoltăm câte un etaj pe săptămână. Cel mai convenabil este să începem un ciclu la final de decembrie pentru a avea roşii în martie. Este o seră dotadă cu echipamente de ultimă generaţie de tip spaniol, cu folie gonflabilă şi ecran termic pe care îl folosim iarna pentru a menţine căldura ", a declarat Andrei Ianţoc, unul dintre proprietarii serei, fost fotbalist la echipa Portul Constanţa. 

Roşii care se coc şi iarna. Cât este de sănătos pentru consumatori

Potrivit acestuia, au plantat primele roşii în decembrie anul tercut şi au avut prima producţie, în jur de 100 de kilograme, pe 12-15 martie anul acesta. La 1 aprilie, au început să culeagă din nou- în jur de 1 tonă. Răsadurile le cumpără din Grecia pentru că "nu există seră de răsaduri în România", protecţia împotriva dăunătorilor se face biologic, cu prădători, iar polenizarea cu bondari. De asemenea, energia termică necesară pe timpul iernii se realizează cu ajutorul a doua centrale pe biomasă ce funcţionează cu  pelete de coajă de floarea soarelui. Sera mai include un computer central de proces şi o staţie meteo, dar şi o instalaţie de fertilizare cu CO2.

Cât este de sănătos? "În pământ poţi găsi tot felul de boli despre care nu ştii că sunt acolo. În saltea totul este supra-controlat, de la cantitatea de apă la mineralele pe care le introducem. Este mult mai sănătos aşa", susţine Ianţoc. 

4 angajaţi pentru 1 hectar de seră

La sera din Constanţa lucrează 9 oameni, faţă de 4-6 câţi angajează de obicei administratorii unei sere de 1 hectar din Olanda. "La noi nu prea ştiu oamenii cum să lucreze. Avem probleme pentru că nu găsim amgajaţi deşi oferim contract pe tot timpul anului. La noi nu este ceva sezonier. De asemenea, nu căutăm profesionişti pentru că sunt foarte puţine astfel de sere în ţară şi îi putem învăţa noi. Salariul poate ajunge la 1.000-1.200 de lei pe lună", a declarat Eveline Ianţoc, co-proprietara serei. 

Contract cu marile lanţuri de magazine

 Roşiile produse de familia Ianţoc pleacă către lanţurile Carrefour şi Auchan, dar şi către angrosişti. "Suntem singurul producător mare din zonă. Livrăm şi 2 tone jumătate pe zi. Livrarea o facem singuri cu două maşini de frig pe care le deţinem.", mai spun proprietarii serei, potrivit cărora preţul de la poarta serei se poate schimba şi zilnic şi a ajuns acum la apoximativ 2 lei.  "Anul acesta preţul la roşii a scăzut brusc, pentru că este multă marfă. Am pornit de la 6 lei kilogramul  după care, de la 1 iulie, a ajuns la 3 lei", explică Ştefan Ianţoc, al treilea co-proprietar. Potrivit acestuia, preţul kilogramului de roşii este făcut de angrosişti care ţin cont în mare măsură de politica fermierilor turci care au marfă foartă multă atunci când românii de abia încep să recolteze. 

 Investiţie de 1,7 milioane de euro cu bani europeni

Pentru ridicarea serei de lângă Constanţa, alături de o zonă de procesare primară a roşiilor,  a fost nevoie de aproximativ patru ani şi peste 1,7 milioane de euro,  din care peste 798.000 de euro au fost bani nerambursabili accesaţi prin PNDR 2007-2013 Măsura 121,  Modernizarea exploataţiilor agricole. Cofinanţarea a fost asigurată din fonduri proprii, dar mai ales din bani de la bancă pe care cei trei proprietari s-au chinuit luni de zile să îi obşină. "Am luat 700.000 de euro de la bancă, pe 7 ani. A fost foarte complicat şi am pierdut aproape 6 luni pentru că ne-au amânat cu banii. A venit recesiunea şi băncile au fost foarte reticente la un astfel de proiect, deşi le-am explicat că este profitabil. A fost extrtem de dificil să găsim pe cineva de la bancă care să înţeleagă business-ul. Mă întrebau dacă am dat vreodată cu sapa",  povesteşte Ştefan Ianţoc. 

Cei trei susţin însă că nu se vor opri aici şi vor aplica pentru un nou proiect finanţat cu fonduri europene prin PNDR 2014-2020. De asemenea, mizează pe faptul că îşi vor amortiza prima investiţie în aproxcimativ 7 ani. "Noi ne-a gândit că populaţia este în creştere, iar resursele sunt limitate. Mâncarea o să se caute oricând, de aceea am alers un astfel de business", explică Eveline Ianţoc, biolog de profesie. Tinerii vor să transforme în seră încă un ha din terenul pe care îl au la duspoziţie şi să dezvolte zona de prelucrare primară pentru a putea face produsul finit. "Mai vrem un hectar de seră unde vom planta ardei sau alt soi roşii şi mau vrem să producem bulion, produsul finit", mai spun proprietarii serei.

În momentul de faţă, la nivel naţional există în jur de 7 astfel de sere dotate cu echipamente de ultimă generaţie în Cluj, Iaşi, Deva, Bihor sau zona Pipera. 

Despre cultura hidroponică (cultivarea plantelor în afara solului) s-a scris încă din anii 1600, dar promovarea metodei a început în  SUA în 1929.

 

 

.  

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X