1EUR=4.6607 RON | Bucureşti 34 º
INDICI BURSIERI
BET
8095,38
0
BETPlus
1214,98
0
BET-FI
37925,70
0
BET-NG
652,83
0
BET-XT
751,90
0
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.348
0,0000%
BRD
13.6
0,0000%
BRK
0.0794
0,0000%
BVB
23.9
0,0000%
DAFR
0.0168
0,0000%
EBS
165.15
0,0000%
FP
0.888
0,0000%
OLT
0.339
0,0000%
PRSN
0.084
0,0000%
SIF1
2.63
0,0000%
SIF2
1.372
0,0000%
SIF3
0.213
0,0000%
SIF4
0.764
0,0000%
SIF5
2.09
0,0000%
SNP
0.321
0,0000%
TEL
23.3
0,0000%
TGN
340
0,0000%
TLV
2.32
0,0000%

Toţi vecinii României îşi fac planuri cu gazele româneşti din Marea Neagră. Care sunt mizele

În condiţiile în care nu s-a anunţat încă decizia de exploatare comercială iar legea offshore, vitală pentru viitorul exploatărilor din Marea Neagră, nu a fost încă promulgată, toate ţările din jurul României îşi fac socoteli şi demarează proiecte pentru a ajunge la ele gazele care vor fi extrase din platoul continental românesc.

Comenteaza
Gaze Marea Neagra

Serbia

Serbia este ultima din seria de ţări din zona noastră unde se demarează proiecte care vizează alimentarea cu gaze din Marea Neagră. Săptămâna trecută, la Sofia, miniştrii Energiei din Bulgaria şi Serbia au semnat acordul pentru implementarea proiectului unui interconector de gaze între cele două ţări. Conducta de gaze, prima care va lega sistemele de transport dintre cele două ţări, va avea o capacitate de transfer de până la 1,8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, pe relaţia Bulgaria-Serbia, şi doar de 0,15 miliarde de metri cubi pe relaţia inversă, Serbia-Bulgaria.

Gazoductul, care este de fapt construit pentru alimentarea Serbiei, este de mai multă vreme pe lista proiectelor de interes comun ale Uniunii Europene. Mai mult, Executivul comunitar va acorda pentru acest proiect 49,6 milioane de euro, părţii sârbe mai ales, bani nerambursabili din fondurile de pre-aderare.

Conducta, cu o lungime de 62 km, ar trebui să fie finalizată în anul 2022, iar scopul pentru care este sprijinită de Comisia Europeană este stipulat chiar într-o informare de presă a Bruxelles-ului. “Noul gazoduct va fi o nouă rută de aprovizionare din Bulgaria nu doar a Serbiei, ci şi a altor regiuni din sud-estul Europei. Aceasta va asigura accesul la gaz lichefiat din Grecia, la gaz azer prin Coridorul Sudic, şi la gazul din Marea Neagră şi va asigura integrarea acestor surse în piaţa de energie a Uniunii Europene”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Aşadar, UE sprijină şi finanţează o conductă ce va aduce şi gaz românesc din Marea Neagră, via Bulgaria, în Serbia, ţară destul apropiată de Rusia (fosta companie petrolieră naţională NIS este deţinută de Gazprom) şi dependentă de importurile de energie.

Bulgaria

Planurile pentru infrastructura de gaz care să asigure tranzitul dinspre România spre Ungaria sunt mai vechi. Pe lângă interconectorul Giurgiu-Ruse, deja în exploatare, în România au început deja procedurile pentru posibilitatea alimentării cu gaze naturale prin Dobrogea.

Citeşte şi:

Două treimi din gazul din Marea Neagră va fi consumat în ţară, nu vom mai importa gaz rusesc

Momentan, Bulgaria primeşte gaze de la Gazprom, via Ucraina şi România, prin cele trei conducte de tranzit care trec prin Dobrogea, între Isaccea şi Negru Vodă. Gazul merge doar pe relaţia spre Bulgaria şi, treptat, Gazprom, care avea monopol pe capacitate, este obligată să deschidă conductele şi pentru alţi operator care vor trimită gaz prin ele. În paralel, în România se lucrează şi la inversarea fluxului de gaze în zona Isaccea, pe conducta prin care şi România primeşte gaze din Rusia, pentru a se şi putea introduce gaze în ea, nu doar extrage. Şi, dincolo de noi, beneficiari sunt chiar bulgarii, care pot primi gaz şi din altă sursă, nu doar de la Gazprom. Iată ce scrie în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ al Guvernului de la Bucureşti referitor la extinderea sistemului nostru de transport al gazelor.

“Realizarea Proiectului creează posibilitatea valorificării potențialului conductelor Tranzit 1 și respectiv, Onești - Șendreni - Isaccea - Tranzit 1 în vehicularea gazelor din Marea Neagră, în cazul în care importul de gaze din Federația Rusă este sistat, precum și a gazelor din Sistemul Naţional de Transport spre destinații de consum noi sau spre destinații de consum vechi, dar care nu mai au sursele consacrate fezabile.

În cazul sistării, din diverse motive, a gazelor furnizate de Federația Rusă în punctul Isaccea, aprovizionarea cu gaze naturale a Bulgariei va fi afectată. Prin implementarea Proiectului alimentarea Bulgariei poate fi asigurată din Sistemul Naţional de Transport pe culoarul SNT - Onești - Șendreni - Isaccea - Tranzit 1 - Negru Vodă. De asemenea, în cazul preluării gazelor din platoul continental al Mării Negre în conducta Tranzit 1, o parte a debitelor preluate poate asigura alimentarea Bulgariei, iar o altă parte poate asigura alimentarea zonelor deficitare din sistem și dirijarea unei cantități de gaze spre Podișor – Moșu (...)

Prin implementarea Proiectului se vor atinge următoarele obiective:

  • crearea unei alternative pentru alimentarea Bulgariei, diferită de cea care utilizează gazele naturale furnizate din Federația Rusă, respectiv alimentarea din SNT;
  • asigurarea curgerii bidirecționale a gazelor pe culoarul Onești - Șendreni - Isaccea - Negru Vodă şi asigurarea parametrilor de livrare solicitați de Bulgaria în punctul Negru Vodă;
  • posibilitatea preluării în SNT a gazelor din platoul continental al Mării Negre, prin intermediul conductei Tranzit 1, asigurându-se diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale”

Citeşte şi:

Investiţiile petroliştilor din Marea Neagră vor aduce bugetului de stat 26 de miliarde de dolari – Deloitte

 Ucraina

Pe fondul tensiunilor politice grave din ultimii ani, gazul rusesc de care are nevoie Europa va ocoli Ucraina, ţara tradiţională de tranzit. Rusia dezvoltă acum mai multe proiecte de gazoducte, Turk Stream şi Nord Stream 2.

Prin aceste două proiecte, ruşii vor să asigure aprovizionarea cu gaze naturale, la volume din ce în ce mai mari, a Europei, evitând Ucraina. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina (spre vest şi spre sud), ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, şi gazoductul Nord Stream.

Pare că scopul strategic este scoaterea Ucrainei, ţară cu care Gazprom are de ani de zile diferende comerciale, de pe harta tranzitului. După finalizarea Turk Stream şi a Nord Stream 2, cantitatea de gaze care ar urma să mai tranziteze Ucraina va scădea de până la zece ori.

În aceste condiţii, conductele de gaze care tranzitează Dobrogea şi prin care Gazprom exportă gaze în sudul Europei sunt vizate acum de Ucraina în cadrul strategiei de aprovizionare cu gaze naturale din sudul Europei, începând din anul 2020.

Citeşte şi:

Decizia UE în dosarul Gazprom: amendă de 10% din cifra de afaceri globală dacă ruşii nu dau liber la gaze în Europa de Est

În acest context, compania de stat Ukrtransgaz, operatorul reţelei naţionale de transport al gazelor naturale din Ucraina, a organizat o sesiune de evaluare a interesului operatorilor comerciali pentru importul de gaze naturale dinspre România prin conducta Isaccea 1 (nordul Dobrogei) – Orlovka.

Iar sesiunea de oferte neangajante pentru rezervarea capacităţii conductei de export din România către Ucraina a fost suprasubscrisă de peste două ori, de către cele 11 companii care au participat, potrivit unei declaraţii de săptămâna trecută a lui Serghei Makogon, director de strategie şi dezvoltare la Ukrtransgaz.

„Cererea a fost uriaşă, au aplicat 11 traderi şi producători internaţionali”, a declarat reprezentantul companiei ucrainene. Ukrtransgaz a anunţat că testează piaţa pentru o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an pe conducta dinspre România, dar producătorii şi/sau traderii au venit cu oferte de capacitate de peste 10 miliarde.

Alocarea de capacitate ar urma să se facă pentru o perioadă de maximum 15 ani, începând cu 2020.

Ungaria

În luna februarie a acestui an, premierul Ungariei Viktor Orban şoca opinia publică din România cu o declarative făcută în Campania electorală pe care de de altfel a şi câştigat-o: 'În scurt timp vom semna un acord care ne va permite ca, în următorii 15 ani, să importăm peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România', a spus Orban. 'Era monopolului gazelor ruseşti va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România', a adăugat premierul ungar.

La un forum economic organizat ulterior, Orban a reiterat că importurile de gaze naturale din România ar putea demara după 2022. Importurile urmează să se facă prin viitoarea conductă BRUA (Bulgaria România Ungaria Austria), pe care se pare că ungurii nu mai vor însă să o prelungească până în Bulgaria şi al cărei proiect a debutat deja pe teritoriul României. Interconexiunea de la granite, între Szeged şi Arad există deja.

Orban a supralicitat o realitate existentă (deocamdată conducta BRUA nu există), dar care nu a fost adusă decât mai târziu la cunoştinţa publicului larg din România: capacitatea pe viitoarea conductă dintre România şi Ungaria a fost deja rezervată, încă din luna decembrie a anului trecut. Potrivit unei informări de pe site-ul operatorului naţional al reţelei de gaze din România, Transgaz, au fost alocate capacităţile de transfer pe fluxul România-Ungaria, pe 15 ani, între 2022 şi 2037. Documenula fost elaborat de Transgaz şi de compania naţională similară din Ungaria, FGSZ. Capacitatea care a fost rezervată este de 4,64 milioane de KWh pe oră pe fiecare an. Făcând conversia, rezultă alocarea a 3,85 miliarde de metri cubi pe an, timp de 25 de ani. 

Rezerve de 200 de miliarde de metri cubi

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X