1EUR=4.6606 RON | Bucureşti 27 º
INDICI BURSIERI
BET
8920,49
-0.0036
BETPlus
1336,29
-0.0024
BET-FI
40107,27
0.0025
BET-NG
743,35
-0.0034
BET-XT
827,34
-0.0016
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.324
-1,8182%
BRD
15.6
-0,5102%
BRK
0.0848
0,0000%
BVB
28.5
0,0000%
DAFR
0.024
-2,4390%
EBS
186.7
-0,8497%
FP
0.952
-0,8333%
OLT
0.2
-4,7619%
PRSN
0.0775
0,0000%
SIF1
2.7
0,3717%
SIF2
1.422
0,0000%
SIF3
0.226
-0,2208%
SIF4
0.87
1,8735%
SIF5
2.19
1,8605%
SNP
0.352
0,7153%
TEL
23.5
-1,8789%
TGN
415
0,0000%
TLV
2.655
0,3781%

Uber vrea să rămână în România şi propune autorităţilor române să-i reglementeze activitatea după modelul Lituaniei. Exclus ca taximetrie

România este a cincea piaţă ca mărime din Uniunea Europeană pentru Uber şi are un potenţial foarte mare, iar compania americană vrea să continue să-şi dezvolte operaţiunile de aici, a afirmat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Uber România, Alexandra Corolea. Uber le propune autorităţilor române să-i reglementeze activitatea după modelul altor state din UE, vizând în primul rând Lituania, unde au fost definite în lege serviciile de ride sharing, sau exemple ca Marea Britanie şi Franţa, unde Uber funcţionează ca platformă pentru servicii de închiere de maşină cu şofer. Compania exclude asimilarea operaţiunilor desfăşlurate în România cu taximetria.

Comenteaza
Trafic

Uber are peste 350.000 de utilizatori în Bucureşti, deserviţi de "câteva mii" de şoferi parteneri - numărul şofeirlor depăşeşte semnificativ cifra de 5.000, din informaţiile ECONOMICA.NET. Uber mai este prezentă în Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov şi are, la nivel naţional, peste 450.000 de utilizatori.

"Vrem să continuăm să dezvoltăm serviciile în România nu numai pentru că avem deja foarte mulţi utilizatori, dar şi pentru că vedem în România un potenţial foarte mare. Credem că într-un an sau doi putem ajunge la 2 milioane de utilizatori. Suntem pro reglementare şi pro dialog. Obiectivul nostru numărul unu în România este să fim reglementaţi", a spus Alexandra Corolea într-o întâlnire cu presa.

"În foarte multe ţări, serviciile ca Uber sunt reglementate şi definite diferit de cele de taxi, spre exemplu ca închiere de maşină cu şofer. În alte ţări, cum sunt Estonia, Lituania, Finlanda, legea defineşte o nouă categorie de transport, ride sharing. Unul dintre modelele cele mai vizionare şi cele mai deschise este cel din Lituania, aflat în vigoare de un an, care defineşte ride sharing ca servicii de transport de călători contra cost. Marea Britanie sau Franţa sunt exemple de ţări unde Uber funcţionează ca platformă pentru închirierea de maşină cu şofer."

"Obiectivul nostru atunci când venim într-o ţară este să vedem în ce cadru ar trebui să funcţionăm şi să găsim o soluţie împreună cu autorităţile. În România, am discutat cu membri ai tuturor guvernelor care s-au perindat de când am venit în România. Vrem ca anul viitor să găsim o formulă de reglementare şi în România."

Una dintre prevederile legislaţiei lituaniene este ca persoana interesată să devină şofer partener să fie autorizată de autorităţile locale, iar autorizaţiile pot fi suspendate sau anulate, iar platforma trebuie să comunice de asemenea autorităţilor toate contractele şi datele relevante pentru fiecare colaborator în parte.

Uber subliniază că serviciile pe care le oferă nu pot fi asimilate activităţii de taximetrie. Compania s-a retras de pe piaţa din Danemarca după ce autorităţile din această ţară au decis că şoferii parteneri trebuie să se supună aceloraşi reguli ca taximetriştii, inclusiv să fie dotaţi cu aparat taximetru şi casetă luminoasă pe capotă. În Marea Britanie, decizia municipalităţii de a retrage licenţa Uber pentru transportul în regim de închiere maşină cu şofer a fost suspendată de instanţă până la emiterea unei decizii definitive.


În România, legea taximetriei obligă persoanele care practică această profesie să obţină atestat de şofer profesionist, să aibă un autoturism colantat şi licenţiat pentru această activitate şi să se arondeze, contra cost, unui dispecerat de taxi. Numărul licenţelor de taxi este limitat.

Ca alternativă la serviciul tradiţional de comandă prin telefon au apărut aplicaţii precum Clever Taxi sau Star Taxi, care conectează consumatorii cu taximetriştii, însă şi în cazul în care utilizează aceste platforme online şoferii sunt obligaţi prin lege să cotizeze la un dispecerat. Cele mai mari dispecerate ajung la venituri de câteva milioane de lei pe an.

Investiţia este semnificativ mai mare pentru un taximetrist decât în cazul unui şofer partener Uber, însă şi veniturile obţinute pe taxi sunt, de obicei, mai mari, chiar şi în cazurile în care afacerea de transport de persoane este ocupaţia de bază.

În Bucureşti sunt aproximativ 10.000 de licenţe de taxi, cărora li se adaugă maşini licenţiate pe localităţi limitrofe din Ilfov, care îşi pot oferi serviciile în Capitală graţie unei "portiţe" din legea taximetriei.


Bucureştiul este un oraş foarte aglomerat, cu un trafic de coşmar la orele de vârf, iar starea precară a transportului în comun de suprafaţă inflamează cererea pentru servicii de transport personal, fie că vorbim de taxiuri sau parteneri Uber şi Taxify - aplicaţia estoniană care face concurenţă companiei americane în Bucureşti. Preţul relativ mic al serviciilor de taximetrie şi transport de persoane din Bucureşti - tariful standard de aproximativ 1,4 lei/kilometru este printre cele mai mici din ţară - şi nivelul de trai în creştere contribuie la cererea ridicată pentru astfel de servicii.


Dincolo de disputele punctuale din Danemarca şi Marea Britanie, Uber şi rivalii din tabăra taximetriştilor aşteaptă două decizii cheie ale Uniunii Europene. Mai întâi, Curtea de Justiţie a UE va hotărî, pe 20 decembrie, dacă activitatea companiei trebuie reglementată ca transport de persoane sau ca platformă online. Reprezentanţii Uber spun că ambele rezultate pot conduce la soluţii rezonabile de reglementare în statele membre UE, dar şi că decizia CJUE este una consultativă şi nu trebuie transpusă în legislaţia naţională.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a declanşat deja de ani buni ofensiva împotriva practicilor de optimizare fiscală ale companiilor multinaţionale, inclusiv cele de tehnologie şi servicii online, prin care veniturile sunt transferate în ţări cu statut de paradis fiscal şi taxe mai mici. Facebook, unul dintre principalii "suspecţi", ar putea fiscaliza veniturile în ţările unde le obţine în încercarea de a evita o posibilă taxă pe cifra de afaceri impusă de UE.

Uber, care a încorporat în Olanda baza de operaţiuni din UE, subliniază că se diferenţiază de celelalte companii de tehnologie prin natura activităţii: paltforma percepe on comision de 25% din venituri de la şoferii parteneri, astfel că 75% din bani rămân în ţările unde este generată activitatea. Partea Uber, de 25%, este însă taxată în Olanda, iar compania plăteşte acolo TVA intracomunitar pe aceşti bani.


Compania este prezentă în România de la începutul anului 2015.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X