Uniunea Europeană introduce roboţii în agricultură

Comisia Europeană a trecut în programul său de lucru pentru 2016-2017 un proiect de cercetare ce vizează realizarea unor roboţi care să lucreze în locul fermierilor într-un tip de agricultură pe care tot mai multe state dezvoltate o implementează deja: agricultura de precizie. Este vorba despre un tip de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor în care absolut totul este minuţios controlat de tehnologii, sisteme informatice de ultimă generaţie şi, nu în ultimul rând, de roboţi. 

Proiectul de robotizare face parte din „Orizont 2020” cel mai mare program de cercetare din istoria UE ce presupune investiţii totale de 80 de miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani, din care 3,85 de miliarde de euro au fost alocaţi sectorului agricol şi alimentar. Pentru realizarea roboţilor necesari în agricultură, Comisia Europeană a estimat că este nevoie între 2 şi 4 milioane de euro. „Provocarea este de a atinge un nivel foarte înalt de precizie în fermele moderne prin utilizarea inteligentă a roboticii”, se menţionează în programul de lucru  al Orizont 2020 aferent anilor 2016-2017.

Ce rol vor avea roboţii

Practic, cu scopul de a elimina orice eroare, roboţii vor înlocui operatorii umani care controlează maşinile. „Multe ferme moderne din Europa folosesc deja soluţii high tech precum cele care permit controlul digital sau cele care folosesc maşini controlate de la distanţă (fără şofer). Există deja echipamente complet sau parţial automatizate care realizează mare parte dintre lucrările agricole, de la altoire, la însămînţare, plantare, recoltare, sortare, împachetare, etc. Cu toate acestea, actualele sisteme au numeroase neajunsuri, mai ales în ceea ce priveşte flexibilitatea, eficienţa, robusteţea, costuri de achiziţie şi de de operare mari. Agricultura de precizie care foloseşte robotica utilizează sistemele anterioare, dar la o scală unu la unu, ceea ce duce la un consum mai eficient de resurse şi o exploatare mai prietenoasă faţă de mediu. Creşte productivitatea prin optimizarea proceselor de creştere şi de recoltare a plantelor, duce la reducerea cantităţilor de fertilizatori şi pesticide folosite şi îmbunătăţeşte calitatea solului prin intervenţii precis direcţionate.  Mai mult, aceşti roboţi pot interpreta o cantitate mai mare de informaţii decât o poate face un operator uman”, se menţionează în documentul citat.

 Cum vor arăta roboţii

Cercetătorii se vor concentra, spun documentele, asupra designului, dezvoltării şi testării acestor roboţi care pot fi autonomi sau semi-autonomi, dar şi asupra dezvoltării unor echipamente ce funcţionează pe bază de senzori. Practic, toate aceste tehnologii îi vor spune fermierului când anume şi ce anume să culeagă mai întâi, ce şi cât fertilizator să folosească, când şi cum să intervină în cultură. Mai mult, aceştia vor putea transmite informaţii unor baze de date care, în urma analizelor, vor putea optimiza întregul proces agricol.

De ce este nevoie de aceşti roboţi

Toate aceste schimbări tehnologice care au loc continuu şi care se vor intensifica sunt absolut necesare în contextul în care solul tot mai erodat al pământului trebuie să hrănească tot mai mulţi oameni. Comisia Europeană atrage atenţia că procesele de producţiei a hranei trebuie schimbate în mod radical, ţinând cont şi de efectele acestora asupra mediului. Populația mondială va ajunge la 9,6 miliarde de oameni până în anul 2050, ceea ce înseamnă hrănirea a 2,4 miliarde de persoane în plus. Practic, producția de alimente la nivel mondial trebuie să crească cu 60-110 % pentru satisfacerea necesarului, în condiţiile în care disponibilitatea apei constituie deja o limitare majoră a producției agricole în anumite regiuni din cadrul UE și de la nivel mondial.  Aceasta întrucât 70 % din consumul de apă dulce din lume este utilizat în agricultură.