10.000 de angajați aduși din Asia muncesc deja în restaurantele și hotelurile din România, și e bătaie și pe ei! Problemele de acum ale sectorului HoReCa

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Estimativ, căci nu avem un număr exact, industria HoReCa a absorbit până acum în jurul a 10.000 de angajați din țări Non-UE. Majoritatea lanțurilor mari hoteliere din Bucureşti, dar şi din alte oraşe mari, precum şi restaurante au apelat la importul de forță de muncă. Condițiile pentru importul de personal sunt încă foarte greoaie, astfel că anagajaţii sunt în număr mic față de deficitul enorm ce trebuie acoperit, ajuns astăzi la peste 50.000 de oameni”, spune Ion Biriş, preşedinte al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA).

Biriş arată că muncitorii veniţi din Asia au cam acelaşi salariu cu cel al angajaţilor din sectorul HoReCa din ţara noastră, de 5-700 de euro net, dar în plus li se asigură cazarea.  De asemenea sunt costurile de aducere în ţară care sunt de câteva mii de euro.

Există însă o problemă: „Legislaţia nu te securitizează. Muncitorul poate să plece după câteva luni la un alt angajator. Încercăm să schimbăm legislaţia în aşa fel încât cel căruia îi pleacă un muncitor adus din ţările non-UE să primească de la următorul angajator al acestuia măcar costurile de aducere în ţară.

Aşa cum arată reprezentantul HORA, în această situaţie s-a ajuns din cauza pandemiei, care a indus sentimente de nesiguranţă şi i-au determinat pe foarte mulţi dintre angajaţii din turism să părăsească industria şi să se reprofileze. Motiv pentru care industria Horeca lucrează cu o organigramă de maximum 80%. Iar completarea locurilor libere nu poate fi făcută foarte repede deoarece structura Ministerului Afacerilor Externe nu permite eliberarea a mai mult de 3.000 de permise de muncă. Din acest motiv, aducerea unui muncitor din ţările asiatice durează în jur de șase luni.

Industria a înregistrat o scădere de 30-40% doar în octombrie. Preşedintele Hora se plânge de lipsa unor reglementări clare

La toate acestea se adaugă marile probleme de fond ale industriei: pandemia care a condus la reducerea vânzărilor cu 30%-40% numai în luna octombrie 2021. „Noi supravieţuim pentru că am primit ajutoarele de la stat cu plata şomajului tehnic şi suspendarea taxelor către stat pe durata stării de alertă. Dar după ridicarea acesteia vor începe într-adevăr problemele.

În plus, analiza dosarelor pentru proiectul 20% –  compensare de la stat de 20% din diferenţa dintre cifrele de afaceri din 2019 şi din 2020 – avansează foarte greu. S-au înscris peste 10.000 de companii, iar sumele solicitate sunt între 8.000 și 2.000.000 de lei. Dintre, acestea, circa 2.000 de companii au fost până acum respinse, 6.400 admise, 700 încă în curs de evaluare și încă 1.200 neevaluate. Dar aceste ajutoare nu au venit şi fără ele nu ştim cât mai rezistăm”, spune Ion Biriş.

Datorită pandemiei şi restricţiilor impuse de aceasta, controalele vin de la foarte multe instituţii: de la ITM, poliţia locală, DSP (circa 5-6 controale pe zi după cum arată Biriş). „Amenda şi închiderea localurilor se face fără să existe o legislaţie clară. Sunt frânturi de lege pe care le aplică fiecare în felul lui”, arată preşedintele HORA.

În concluzie, Ion Biris spune că industria Horeca are nevoie de o mai mare reglementare, de predictibilitate, de corelarea luării unor măsuri restrictive în context pandemic, în funcţie de nişte norme metodologice bine stabilite, studii în baza cărora să fie luate măsurile restrictive.