10 măsuri pentru salvarea HoReCa propuse Guvernului de FPIOR. Cinci urgenţe pentru următoarele 90 de zile

„Sunt măsuri care ajută statul român să colecteze cât mai mulţi bani din industria ospitalităţii pentru că ne dorim să plătim cât de mult către PIB-ul României, dar numai dacă luăm aceste măsuri”, a declarat, marţi, Călin Cozma, preşedinte executiv al FPIOR, într-o conferinţă de presă.

Conform organizaţiei patronale, „industria ospitalităţii intră într-o perioadă în care problema nu mai este doar costul ridicat al taxelor, ci riscul ca firmele să dispară, iar odată cu ele să dispară şi locurile de muncă, investiţiile şi veniturile fiscale generate de sector”, scrie Agerpres.

Drept urmare, FPIOR propune Guvernului un „Pachet pentru redresarea industriei HoReCa 2026-2029”, cu zece măsuri menite să reducă insolvenţele, să stimuleze consumul intern, să susţină investiţiile şi să păstreze competitivitatea turismului şi ospitalităţii româneşti.

FPIOR atrage atenţia că efectele crizei pot fi măsurate nu doar prin numărul firmelor care îşi reduc activitatea sau se închid, ci şi prin locurile de muncă pierdute.

De altfel, industria HoReCa are cu aproximativ 25.000 de angajaţi mai puţin faţă de 2024. Conform unui studiu lansat recent de organizaţie, la un venit salarial mediu estimat la 500 de euro şi taxe şi contribuţii de aproximativ 300 de euro pentru fiecare angajat, reducerea efectivului de personal înseamnă circa 7,5 milioane de euro pe lună care nu mai sunt colectate la buget. Calculată anual, pierderea ajunge la aproximativ 90 de milioane de euro, doar din taxele şi contribuţiile aferente acestor locuri de muncă dispărute.

Prima măsură şi una dintre priorităţile patronatelor este revenirea cotei de TVA pentru HoReCa la 9%, de la nivelul actual de 11%. Federaţia cere ca această cotă să fie garantată prin lege pentru cel puţin trei ani, astfel încât antreprenorii să poată lua decizii de investiţii şi să-şi construiască bugetele într-un cadru predictibil.

Facilitatea ar urma să fie condiţionată de fiscalizarea integrală a vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă şi lipsa datoriilor fiscale restante sau respectarea unui grafic de eşalonare. Patronatele susţin că impactul negativ iniţial asupra veniturilor bugetare poate fi compensat prin reducerea economiei nefiscalizate, menţinerea firmelor active şi stimularea consumului.

O altă propunere vizează reducerea costului forţei de muncă pentru angajaţii din domeniu. FPIOR solicită diminuarea contribuţiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaţilor din domeniile CAEN 55 şi 56. Măsura ar urma să fie disponibilă doar companiilor care nu îşi reduc numărul de salariaţi, declară integral veniturile şi nu au obligaţii fiscale restante. În viziunea patronatelor o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra angajatorilor şi ar încuraja declararea integrală a veniturilor salariale.

FPIOR cere şi relansarea voucherelor de vacanţă, pe care le consideră un instrument de politică economică, nu doar un beneficiu salarial. Propunerea este ca valoarea anuală să fie de minimum 1.600-2.000 de lei, cu utilizare exclusivă în România. Patronatele propun şi o bonificaţie de 20% pentru voucherele folosite în extrasezon, în perioada octombrie-mai. Obiectivul este mutarea unei părţi din consumul turistic din lunile de vârf către perioadele în care hotelurile şi restaurantele funcţionează sub capacitate.

De asemenea, patronatele propun lansarea unui program de tip „IMM Invest Ospitalitate”, destinat companiilor din industrie. Acesta ar trebui să permită accesul la finanţări pentru capital de lucru, investiţii, refinanţări, modernizare şi digitalizare. FPIOR propune garanţii de stat de 80-90%, dobândă subvenţionată în primele 12 luni şi perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru şi până la 7-10 ani pentru investiţii.
„Statul nu trebuie să plătească integral creditul. Intervenţia principală poate fi garanţia”, susţine FPIOR.

O altă măsură propusă este o schemă specială de eşalonare a obligaţiilor fiscale, pe o perioadă de maximum 36 de luni. Firmele eligibile ar beneficia de o procedură simplificată şi penalităţi reduse, cu o condiţie: să îşi achite la zi obligaţiile fiscale curente. În schimb, pe durata respectării graficului, acestea ar fi protejate de executarea silită. Patronii susţin că statul are mai multe şanse să recupereze integral o datorie de la o companie care continuă să funcţioneze decât de la una împinsă în insolvenţă.

FPIOR mai cere extinderea facilităţilor pentru profitul reinvestit în modernizarea afacerilor. Renovarea unităţilor de cazare şi alimentaţie publică, echipamentele, sistemele HVAC, eficienţa energetică, panourile fotovoltaice, digitalizarea, automatizarea şi extinderea capacităţilor ar urma să beneficieze de amortizare accelerată şi/sau credit fiscal pentru investiţii. Astfel, antreprenorul ar putea alege între plata integrală a impozitului şi direcţionarea unei părţi din resurse către investiţii care cresc competitivitatea companiei.

Federaţia propune şi un program naţional de eficienţă energetică pentru HoReCa. Granturile ar putea acoperi maximum 30-40% din valoarea investiţiei, diferenţa urmând să fie finanţată prin credite garantate. Printre investiţiile eligibile s-ar număra panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, recuperatoare de căldură, echipamente frigorifice eficiente, centrale moderne, izolaţii şi sisteme inteligente de reducere a consumului. Patronatele arată că este mai eficient ca statul să finanţeze o dată reducerea consumului, decât să suporte permanent costurile unor facturi ridicate.

Lipsa personalului calificat ar trebui abordată printr-un program separat, consideră patronatele. Programul „Angajat calificat în Ospitalitate” ar presupune ca statul să suporte 50% din costul formării profesionale a unui angajat nou calificat, în limita unui plafon stabilit. Printre ocupaţiile prioritare se numără bucătarii, ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, recepţionerii, cameristele şi managerii de restaurant sau hotel.

FPIOR propune şi o reformă administrativă prin introducerea „Autorizaţiei unice HoReCa”. Operatorul ar urma să depună documentele într-un singur portal, iar instituţiile statului să facă schimb de informaţii între ele. Principiul este „once-only”: statul să nu mai ceară antreprenorului un document pe care o altă instituţie publică îl deţine deja. Măsura ar urma să acopere autorizaţii, certificate, avize şi controale.

A zecea propunere vizează predictibilitatea fiscală. FPIOR cere instituirea unui „Pact Fiscal HoReCa 2026-2029”, prin care orice modificare majoră privind TVA, taxarea muncii, impozitul pe profit, taxele specifice sectorului sau regimul voucherelor de vacanţă să fie anunţată cu cel puţin şase luni înainte de intrarea în vigoare. Pentru schimbările structurale, patronatele propun un termen de minimum 12 luni.

Dintre cele zece propuneri, FPIOR cere Guvernului să acţioneze cu prioritate asupra a cinci: revenirea TVA pentru HoReCa la 9%, cu predictibilitate pentru minimum trei ani; relansarea voucherelor de vacanţă şi stimularea consumului în extrasezon; lansarea programului „IMM Invest Ospitalitate”; eşalonarea pe 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile; reducerea taxării muncii pentru salariile mici din sector.

Obiectivul propus de FPIOR pentru perioada 2026-2029 este ca România să aibă mai multe firme care rezistă, mai mulţi angajaţi declaraţi, mai multe investiţii şi, în final, o bază fiscală mai mare şi venituri mai consistente la buget.

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România este organizaţia patronală reprezentativă pentru sectorul HoReCa, cu rol activ în susţinerea şi dezvoltarea industriei ospitalităţii. Federaţia reuneşte în prezent peste 1.000 de companii şi reprezintă 27 de judeţe ale ţării, plus municipiul Bucureşti, 33 de patronate şi asociaţii şi peste 30.000 de angajaţi.