12 crize în 12 luni pentru România. Efect în lanţ, începând din această toamnă – Criza preţurilor este foarte probabilă (AEI)

Printre riscurile identificate de AEI se numără creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, probleme de adecvanţă a sistemului electric, dificultăţi de aprovizionare cu gaze, preţuri ridicate la motorină, benzină şi GPL, scumpirea transportului aerian, inflaţia şi creşterea costului vieţii, presiunile asupra bugetului public şi fiscalităţii, costurile mai mari de finanţare a statului, problemele din agricultură şi sectorul alimentar, precum şi o posibilă criză socială, politică şi de încredere, scrie Agerpres.

„Important: o criză a preţurilor este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică de aprovizionare nu este inevitabilă„, se menţionează în analiza citată.

În ceea ce priveşte energia electrică, AEI apreciază că România nu duce lipsă de capacităţi instalate, dar are, în anumite intervale, un deficit de putere controlabilă disponibilă. Problemele identificate includ capacităţi pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente sau întârziate, dependenţa hidroenergiei de rezervele de apă, opriri planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare şi congestii în reţele.

Asociaţia nu anticipează un blackout naţional ca scenariu de bază, dar estimează posibilitatea unor preţuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, intervenţii administrative, întreruperi locale provocate de vreme şi reducerea unor consumuri industriale în cazul suprapunerii unor factori precum gerul, lipsa vântului şi indisponibilităţile tehnice.

În cazul gazelor, AEI estimează o criză de preţ ca fiind foarte probabilă, în timp ce o criză fizică ar depinde de evoluţia temperaturilor şi de o serie de factori. Depozitele României erau, la începutul lunii septembrie, la aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, potrivit analizei.

Motorina este considerată de AEI un factor care poate transmite presiunile din sectorul energetic în economie, prin impactul asupra agriculturii, construcţiilor, transportului de marfă, distribuţiei alimentare, serviciilor publice şi industriei.

În plan fiscal, analiza citează estimarea Comisiei Europene privind un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 şi o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027.

Potrivit AEI, statul va trebui să gestioneze simultan presiunile generate de preţurile energiei, taxarea carburanţilor, sprijinirea agriculturii, finanţarea apărării, plata dobânzilor şi cofinanţarea investiţiilor europene, în condiţiile în care trebuie să reducă deficitul.

În ceea ce priveşte ratingul de ţară, AEI arată că România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investiţiilor, iar S&P a menţinut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare nu este considerată inevitabilă, însă creşterea percepţiei de risc ar putea duce la dobânzi mai mari pentru stat şi la costuri de creditare mai ridicate pentru companii şi populaţie.

Analiza estimează, de asemenea, că problemele din agricultură şi sectorul alimentar se vor manifesta în principal prin creşterea preţurilor, pe fondul efectelor secetei şi căldurii asupra porumbului şi culturilor de primăvară.

AEI identifică şi riscuri suplimentare pentru lichiditatea companiilor, investiţiile publice, absorbţia fondurilor europene, sărăcia energetică şi încrederea populaţiei.

Potrivit AEI, scenariul cel mai probabil nu este lipsa completă a energiei, gazelor, carburanţilor sau alimentelor, ci asigurarea cantităţilor necesare la preţuri tot mai ridicate, cu transferarea costurilor către deficitul bugetar, datorie, taxe şi nivelul de trai.

Pentru prevenirea acestor riscuri, AEI propune 12 măsuri, între care: accelerarea dezvoltării capacităţilor de producţie a energiei, un plan naţional de securitate a gazelor, constituirea unei rezerve strategice de carburanţi, protecţie socială ţintită, dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung, protejarea investiţiilor esenţiale, sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energiei şi dobânzi, refacerea infrastructurii de irigaţii şi gestionarea rezervelor de apă, protejarea fondurilor europene şi un program naţional de eficienţă energetică, scrie Agerpres.

„România nu are nevoie de un Guvern al compensaţiilor, are nevoie de un Guvern al prevenirii şi un Plan energetic pragmatic pentru 2030”, este concluzia preşedintelui AEI, Dumitru Chisăliţă.