13 întrebări legate de plafonarea preţului la gaze, la care ar trebui să răspundă inclusiv ANRE – Dumitru Chisăliţă

Economica.net
21 01. 2019
dumitru_chisalita_50332100

Iată integral argumentaţia lui Chisăliţă:

OUG 114/2018 sub aspectul plafonării prețului la gazele naturale, fundamentată pe o prevedere legală inexistentă, are ”avantajul” tehnic că nu poate fi atacată decât de inexistentul Avocat al Poporului. Doresc să precizez că totuși mai există, o cale juridică, prin care atacarea acestei Ordonațe să poată să fie realizată (la momentul oportun voi prezenta detalii). Voi încerca să arăt câteva dintre multele probleme, care derivă din aplicarea OUG de plafonare a prețului gazelor naturale.

Constat că la 23 de zile după aprobarea OUG de plafonare a prețului la gaze, lumea fierbe, dar așteaptă. Așteaptă fiecare o mișcare de la partea ”adversă” (autoritățile să fie ”atacate” de către participanții la piață / participanții la piață se așteaptă să se prezinte că nu se va aplica OUG), care să facă să dispară necesitatea dezvoltării unei legislații secundare de aplicare a OUG.

OUG 114/2018 de plafonare a prețului la gaze naturale din producția internă ridică multe semne de întrebare sub aspectul modului practic în care se poate aborda operațional aplicarea acestei ordonanțe. Apreciez că primii cei mai bulversați sunt colegii de la ANRE, nu instituția în sine, ci angajații responsabili, care în decursul celor 19 ani de existență a ANRGN/ANRE s-au confruntat cu multe provocări determinate de directive/legi aruncate în piață (de cele mai multe ori din motive populiste sau de sprijinire a unor interese) și ei au trebuit să le pună în practică, dar consider că această provocare este ”cea mai cea” din toate timpurile.

Fără a iniția o analiză îmi pun pentru mine (și sunt sigur că ele sunt deopotrivă în mintea participanților la piață, consumatorilor și mai ales a colegilor din ANRE), următoarele întrebări:

  • Având în vedere introducerea Coșului la Gaze, Codul rețelei de gaze trebuie suspendat începând cu 1 aprilie 2019. Cu ce se va înlocui actualul Cod al Rețelei și mai ales când se va propune noua legislație secundară?
  • Cum se va stabili Coșul de Gaze? Va fi un Coș de Gaze sau două coșuri: unul pentru populație și unul pentru non casnici?
  • Ce se întâmplă cu obligația de a înmagazina gazele naturale. Ce fel de gaze se vor înmagazina? Gaze conform unui coș sau doar gaze din producția internă?
  • Cum se va aplica obligația de a vinde un procent de gaze (din producția internă) pe Bursă, având în vedere plafonarea prețului la producția internă și cererea mai mare decât oferta de pe piață?
  • Cum se va face diferențierea între clienți care doresc să achiziționeze gaze din producția internă, având în vedere că cererea este mai mare decât oferta, iar prețul gazelor este plafonat și mult sub prețul gazelor din import? Primul venit, primul servit? Doar unii vor avea acces la gaze, pe care le vor revinde la un preț mult mai mare către ceilalți cliení! Pro-rata? Este o măsură care se aplică doar în situații extreme când alte metode și-au atins limitele. Ea determină multiple manipulări în piață.
  • Cum se va stabili prețul pentru dezechilibrele din SNT aferente componentei gazelor din producția internă din coșul de gaze? Gazul din producția internă nu poate să fie vândut peste prețul plafonat și asta înseamnă că va exista o invitație la dezechilibru.
  • Ce se întâmplă cu contractele de gaze semnate anterior datei 28 decembrie 2018, cu livrare în tot anul 2019, dar cu cele semnate anterior datei de 31 martie 2019 cu livrare după 1 aprilie 2019?
  • Bursele de gaze din România nu vor mai fi capabile să dea nici o referință de preț?
  • Cum vor mai supraviețui bursele de gaze (în special BRM)?
  • Având în vedere libertatea furnizorilor (alții decât producătorii) de a vinde gaze la consumatorul final (exceptând consumatorul casnic) la orice preț, probabil ne vom confrunta cu absurditatea unei creșteri de preț a gazelor naturale în condițiile plafonării prețului gazului marfă. Urmează plafonarea prețului și la consumatorul final?
  • România exportă gaze naturale. Aceste gaze vor fi vândute de producători la nivelul prețului plafonat?
  • În situația în care un jucător din piață, va solicita și obține în instanță că OUG de plafonare a prețului la gaze va fi suspendată (cu șanse mari de reușită), pentru perioada cât a produs efecte OUG, cine va suporta pagubele? În acest sens, în ce măsura sunt șanse, ca instituții sau persoane, care vor stabili procedurile de aplicare a OUG pot răspunde material?
  • Va face față ANRE (și poate chiar angajații), nenumăratelor procese juridice în care este posibil să fie implicată după elaborarea legislației secundare de aplicare a OUG114 și punerea ei în practică?

Acestea sunt doar câteva din întrebările care le ridică OUG de plafonare a prețului la gaze, sunt convins că mai există si altele, de aceea îi invit pe toți cei interesați să le prezinte în vederea întocmirii unei Liste negre a aplicării acestei ordonanțe.

Dumitru Chisăliţă, analist al pieţei de gaze, a fost director în Romgaz şi Transgaz. Chisăliţă, a absolvit Facultatea de Inginerie Sibiu – Specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, are masterate în „Valorificarea Gazelor Naturale” Universitatea Sibiu, în „Managementul și marketingul petrolului” Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, în „Modernizarea energetică a clădirilor” Universitatea Brașov. Este fondator al proiectului Asociaţia Energia Inteligentă