1EUR = 4.8746 RON | Bucureşti 2 º

Companii

20 decembrie, termenul până la care statul va negocia cu chinezii construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă

Discuţiile cu investitorii chinezi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 dedembrie. Dacă nu se va ajunge la un acord, fiecare dintre cele două părţi poate abandona proiectul, fără a plăti vreo despăgubire. 

18 oct, 2016 | ECONOMICA.net

“Aprobarea continuării negocierilor asupra Documentelor Investiţiei în aceleaşi condiţii din Memorandumul de Inţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavoda (“MoU”), până la data de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricarei părţi de a înceta MoU fără nici o despăgubire printr-o simplă notificare scrisă  către cealaltă Parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiţiei şi în măsura în care intârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte”.

Aceasta este decizia Adunării Generale a Acţionarilor, din data de 17 octombrie, aprobată cu majoritatea voturilor acţionarilor şi transmisă Bursei de Valori Bucureşti.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă. Compania chineză va deţine 51% din societatea care va opera cele două reactoare.

Proiectul construcției celor două reactoare, evaluat la 6,5 miliarde euro, a fost elaborat în 2007, şi iniţial mai multe companii mari europene (Enel, CEZ, Iberdrola, RWE, GdF Suez) s-au adsociat cu statul român în vederea finalizării celor două reactoare a căror construcţie a fost începută încă din perioada comunistă. Ulterior, toate companiile s-au retras din proiect, iar compania chineză este singurul investitor interesat.

Unul dintre cele mai controversate detalii ale proiectului ţine de modalitatea prin care investitorul îşi va recupera banii investiţi în acest proiect atât de costisitor. Statul ar putea plăti, de la buget, prin aşa numitul contract de diferenţa, investitorului anumite compensaţii în condiţiile în care preţul energiei electrice de pe piaţă esta mai mic decât costul de producţie al energiei, cu tot cu profitul aferent.

 

 

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO