40 de ani de metrou: în perioada comunistă am deschis trei staţii pe an, în Drumul Taberei încă o aşteptăm pe prima, după opt ani

Metrorex aniversează marţi 40 de ani de la punerea în circulaţie cu călători a primului tronson de metrou Semănătoarea (Petrache Poenaru) – Timpuri Noi. Cea mai mare parte a reţelei, aproape 57 de kilometri şi 39 de staţii, a fost realizată în perioada comunistă, urmând ca în cei 30 de ani de la Revoluţie să fie daţi în exploatare alţi 14 kilometri de reţea şi 14 staţii. Cifrele ar fi fost mai echilibrate dacă în acest an aniversar ar fi fost date în folosinţă şi cele 10 staţii ale Metroului de Drumul Taberei, pentru care au fost semnate contracte încă din 2011.
Anemona Andone - lun, 18 nov. 2019, 19:28
40 de ani de metrou: în perioada comunistă am deschis trei staţii pe an, în Drumul Taberei încă o aşteptăm pe prima, după opt ani

Planuri pentru construirea unei reţele de metrou în Bucureşti au existat încă de acum 110 ani, însă acestea au prins contur abia în perioada comunistă, când oraşul s-a aglomerat atât de mult, încât reţeaua de transport de la suprafaţă nu a mai făcut faţă traficului de călători.

Construcţia efectivă a primului tronson de metrou, Semănătoarea – Timpuri Noi (8,1 km, cu şase staţii şi un depou – Ciurel), a început în 1975. Patru ani mai târziu, acesta a fost dat în exploatare.

„În 14 ani, a fost posibilă realizarea a 57 km de linii de metrou și 41 de stații, cu o ‘viteză’ medie de patru km de cale dublă și două stații pe an”, potrivit Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, citată de Asociaţia Metrou Uşor.

Cum a „deraiat” metroul cuplul Ceauşescu

Inginerii spun că atunci când a dispus, în anul 1972, execuția metroului, fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu a impus condiția ca să fie realizat fără sprijin extern (nu ca la Varșovia, Praga și, mai târziu, Sofia, metrouri realizate cu sprijin sovietic). Condiția, dusă la extrem, n-a permis importuri de completare. Astfel au rezultat unele probleme precum cele la întrerupătorul principal, improvizat de fabrica Electroaparataj, care se ardea primul.

Un alt exemplu de decizie care a modificat proiectul a fost cea privind stația Piața Romană, de pe tronsonul Pipera – Piața Unirii II, care exista în planurile iniţiale, dar a fost eliminată ca urmare a prezentării proiectului în „sălița” din sediul Comitetului Central. Astfel, la întrebarea pusă de „tovarășa” Elena Ceauşescu: – „Ce obiective industriale e la Piața Romană”?, întrebare la care șeful IMB, generalul Petre Constantinescu, a răspuns că nu sunt obiective industriale, dar este ASE-ul….., după care a urmat reacția: – „ASE-ul, studenții, au făcut burtă, să meargă pe jos, fără stație„, la care generalul, disciplinat, a bătut din călcâie spunând că a înțeles. Iată cum s-a construit o linie de metrou fără stație în plin centrul orașului, povestesc inginerii.

„Cu toate păcatele şi consecințele acestei imixtiuni permanente a ‘conducerii’ în stabilirea traseelor, a numărului de staţii, a acceselor etc., care au afectat costurile inițiale şi afectează încă eficiența, în ansamblu, a sistemului, trebuie recunoscut că metroul bucureştean a fost şi este o realizare de succes, cu atât mai mult cu cât condiţiile subsolului nisipos şi ale pânzei freatice ridicate au creat numeroase dificultăţi proiectanţilor şi constructorilor”, adaugă Asociaţia Generală a Inginerilor din România.

Inginerii subliniază că ritmul de lucru din cei 14 ani de regim comunist a fost posibil şi pentru că Întreprinderea Metroul București avea o triplă calitate, și anume: de antreprenor general, de proiectant general și de beneficiar de investiții.

Cu alte cuvinte, IMB proiecta, construia și-și recepționa lucrările efectuate și pe care urma să le predea viitoarei Întreprinderi de Exploatare a Metroului – IEMB. „În acest mod, s-au simplificat foarte mult lucrurile. Astăzi, o astfel de structură organizatorică nu mai este posibilă”, explică inginerii.

De la Revoluţie şi până în prezent au mai fost daţi în exploatare aproape 14 kilometri de reţea şi 14 staţii. Astfel, reţeaua de metrou a ajuns la 71 de kilometri şi 53 de staţii în total, potrivit datelor Metrorex.

În lucru mai sunt cei aproape 7 kilometri ai secţiunii 1 din Magistralei 5, cu 10 staţii şi un depou. Contractul pentru structura de rezistenţă a metroului din Drumul Taberei a fost semnat în martie 2011.

Metrorex a mai scos la licitaţie şi prima parte a Metroului de Otopeni, între 1 Mai şi Tokyo (Băneasa). De asemenea, mai are planuri pentru extinderea magistralelor existente cât şi pentru construirea unora noi. Rămâne de văzut când se vor putea concretiza aceste planuri.

Metroul de Drumul Taberei

Magistrala 5 de metrou, sau mai bine zis prima ei jumătate, cea de Drumul Taberei, între Râul Doamnei şi Eroilor, a început efectiv în 2011. Trebuia terminată până la finalul acestui an, dar potrivit unui nou termen, cei circa 9 km de linie, cu cele 10 staţii, deschiederea va avea loc la jumătatea anului viitor.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Misavan va inaugura în februarie depozitul logistic din Parcul Industrial Miroslav din județul Iași
Misavan va inaugura în februarie depozitul logistic din Parcul Industrial Miroslav din județul Iași
Producătorul și distribuitorul ieșean de produse profesionale de curățenie și dezinfecție Misavan a anunțat miercuri ...
Sindicaliștii de la “Cartel Alfa” au făcut plângere penală la DNA împotriva Guvernului în chestiunea ordonanței de plafonare și compensare a facturilor la gaze și energie electrică. Vorbesc despre “grup infracțional organizat”
Sindicaliștii de la “Cartel Alfa” au făcut plângere penală la DNA împotriva Guvernului în chestiunea ordonanței ...
Confederația sindicală “Cartel Alfa” a sesizat DNA În legătură cu adoptarea, de către Guvern, a ordonanței de ...
Statul și-a asumat să vândă cel puțin 20% din CE Oltenia până în 2026
Statul și-a asumat să vândă cel puțin 20% din CE Oltenia până în 2026
Guvernul și-a asumat, în fața Comisiei Europene, să vândă cel puțin 20% din acțiunile deținute de statul român ...