Din analiza la nivel de industrii, procentajele de creştere prevăzute pentru palierul majoritar (creştere a afacerilor de 1%-10%) sunt foarte diferite. Atfel, 54% dintre companiile din comerţ spun că vor avea o asfel de creştere, 46% dintre cele din industrie/producţie, 41% din servicii şi doar 33% din IT. Companiile care se aşteaptă la stagnarea sau scăderea cifrei de afaceri în acest an sunt - 16% din industrie, 13% din servicii, 8% din comerţ, 11% din IT şi 17% din construcţii.

Previziunile privind evoluţia profitului în 2017 sunt ceva mai optimiste. Deşi 32% din companii se aşteaptă ca rata de creştere a profitului să fie în intervalul 1%-5%, 18% se aşteaptă ca profitul companiei să crească între 5%-10% şi 21% între 10%-20%, iar 17% previzionează să obţină rate de profit de la 20% la peste 30%. Doar 12% dintre companii au aşteptări negative în legătură cu profitul pe care îl vor avea în anul 2017.

Conform rezultatelor cercetării, 16% dintre companii spun că vor creşte investiţiile cu 1%-5% în 2017, 39% vor să îşi crească investiţiile cu 5%-20% în comparaţie cu anul anterior, iar 24% spun că vor creşte investi?iile de la 20% până la peste 30%. La 10% dintre companii investiţiile stagnează în acest an, iar pentru 11% investiţiile scad în comparaţie cu 2016.

Studiul arată că 17% dintre companii nu se aşteaptă la nici o creştere a numărului de angajaţi în 2017. În acelaşi timp, 39% dintre companii spun că se aşteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 24% dintre companii se aşteaptă ca numărul de angajaţi să crească cu 5%-10%, iar 13% dintre companii cu 10%-20%.

În 2017, 41% dintre companii se aşteaptă ca salariile să crească între 5% şi 10%, un sfert dintre companii se aşteaptă la salarii în creştere cu 10%-20%, iar 24% dintre companii care se aşteaptă la creşteri de 1%-5%. Numai 4% dintre companii nu se aşteaptă la schimbări în ce priveşte nivelul salariilor în 2017.

Cele mai importante cinci provocări pentru companii în anul 2017 sunt: starea generală a economiei (41%), instabilitatea politică şi legislativă (28%), reducerea nivelului investiţiilor interne (23%), problemele cu găsirea forţei de muncă calificată (17%) şi creşterea accentuată a nivelului salariilor (13%). Cele mai importante cinci oportunităţi identificate de companii în anul 2017 sunt: digitalizarea (37%), exportul şi deschiderea altor pieţe (33%), parteneriatele create cu alte companii (27%), creşterea consumului intern (19%) şi accesarea fondurilor europene (17%).

'Evoluţia afacerilor în 2017 este o cercetare privind mediul de afaceri din România - complementul din teren al statisticilor economice la nivel naţional. Am adresat managerilor întrebările cele mai importante, care îşi găsesc răspuns până la urmă în contul de profit şi pierdere sau în fluxul de numerar al companiei. Merită spus că, dacă despre evoluţia macro a economiei aflăm din statisticile oficiale, prin această cercetare aflăm despre evoluţiile prognozate ale companiilor, direct de la sursă', spune Constantin Măgdălina, unul dintre autorii studiului.

'Această analiză este consecinţa nevoii de a înţelege mediul economic din România. Ea consemnează opinia companiilor respondente referitoare la evoluţia cifrei de afaceri, profitului, investiţiilor, numărului de angajaţi, salariilor. Sub aspect macroeconomic, în 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere economică din UE. Numai că, la început de 2017, răspunsurile companiilor par să indice un optimism rezervat. Chiar dacă realităţile fiecărei industrii sunt specifice, se pot citi semnele unei precaute previzionări a evoluţiilor la nivelul companiilor, într-un an care pune presiune pe mediul de afaceri şi nu numai', spune Elena Badea, managing partner Valoria, co-autoare a cercetării.

Studiul Valoria privind percepţia managerilor asupra evoluţiei mediului de afaceri românesc în 2017 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 314 executivi de top provenind din companii cu activitate în diverse industrii. Chestionarul a fost aplicat în perioada 1 februarie - 20 martie 2017. 10% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 18% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 47% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane euro şi 25% sub un milion de euro cifră de afaceri.