48.000 de români au plecat definitiv din țară în 2023. La aceștia se adaugă și cei plecați la studii și emigranții temporari

Adaugă-ne ca sursă preferată

În intervalul 1975-1989, media anuală a celor care emigrau definitiv a fost de circa 24.000 de români, cu precizarea că emigrarea era extrem de dificilă, din cauza restricților regimului comunist. Au existat ani în care minorități etnice erau răscumpărate pe bani de către țările lor, de exemplu Israel sau Germania.

Anul trecut a părăsit definitiv România dublul acelei medii, adică peste 48.000, cifră care reprezintă de asemenea dublul mediei celor are au emigrat în intervalul 1990-2023 (media fiind de puțin peste 22.000 de români/an).

Italia, Germania și Spania au fost principalele destinații ale celor care au părăsit România. Peste 25.000 dintre emigranții anului trecut sunt femei, mai arată datele INS, iar o treime dintre cei care au plecat au sub 30 de ani.

Aceștia sunt doar emigranții definitiv, pe lângă aceștia existând și cei temporari, care pleacă ori la studii ori la muncă dar care se întorc în țară.

În ultimii 50 de ani România a pierdut prin emigrație un oraș de dimensiunea Capitalei.

Există, cum spuneam și români care pleacă la studii în străinătate. Potrivit UNESCO, aceștia sunt de peste 15.000 și studiază cei mai mulți în UK (aproape 10.000), SUA (alți 4.903), Olanda (circa 2.800), Germania (2.500), Franța (2.439), Ungaria (2.200), Danemarca (1.724), Spania (1.425), Italia (1.400), Austria (1.120), Elveția (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100).

România are sub 100 de studenți și în: Irlanda, Cehia, Australia, Norvegia, Portugalia, Japonia, Polonia, Luxemburg, Coreea de Sud, Croația, Malaezia, Bulgaria, Malta, Cipru, Brazilia, Argentina, Serbia, Estonia, Quatar, Islanda, Ecuador, Slovenia, Monaco și India.

Un studiu complex al OECD dedicat emigranților români și realizat în anul pre-pandemic analizează și migrația românilor care pleacă prin prisma calificărilor de care aceștia dispun. Eterogenitatea este foarte mare: în țări precum Regatul Unit și Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate. În schimb, în ​​Spania și Italia, doar 5% dintre emigranții români dețin ocupații cu înaltă calificare.