5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 2.10.2013

Economica.net
02 10. 2013
ziare_499378001_72658300_06015200

ZF: Leul a ajuns la cel mai jos nivel al dobânzilor din istorie pe piaţa monetară.  Dobânzile Robor cu scadenţa la 3 luni şi 6 luni – indicatorii pieţei monetare folosiţi ca reper de preţ în contractele de credit în lei – au scăzut puternic în acest an, coborând la minime istorice, sub 4%, ceea ce este o veste bună pentru cei cu credite în lei. Faţă de nivelurile de la începutul anului, scă­derile dobânzilor Robor se îndreaptă spre trei puncte procentuale.

ZF – Adrian Vasilescu, BNR: De ce nu cumpără BNR aur… şi de ce ar putea cumpăra în viitor. O întrebare se repetă acum cu insistenţă: „Va cumpăra BNR aur de la Roşia Montană?“. Sunt înainte ani buni până ar putea să reînceapă exploatarea aurului în România. La Roşia Montană ori în altă parte. Iar Banca Naţională nu se va trezi dintr-o dată cu o sută de tone de aur, nici măcar cu câteva zeci de tone, fiind nevoită să ia o decizie. Fiindcă astăzi România nu mai este un semnificativ producător de aur. Marii producători sunt Africa de Sud, SUA, Australia, Federaţia Rusă. Înainte de 1989, producţia României depăşea, în unii ani, 10 tone, cu mult peste ceea ce produc în prezent Turcia, Suedia, Spania, Finlanda, Franţa.

România liberă: Cât se dă MITĂ în România pentru un contract de stat. Acordarea contractelor de achiziţii publice contra unor comisioane încasate de cei care desemnează câştigătorii e principala neregulă la licitaţiile din România. Potrivit OLAF, comisionul e de 3%. Spania şi România sunt ţările ce conduc detaşat la capitolul contracte de achiziţii publice acordate contra unor comisioane încasate de cei care desemnează câştigătorii licitaţiilor, arată un studiu al Oficiului European Anti Fraudă (OLAF) derulat pe 192 de contracte din cinci sectoare economice, în 8 ţări europene (România, Franţa, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia şi Spania).

Capital: Noutăţi în reglementarea insolvenţei. La începutul lunii septembrie 2013, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei. Propunerea de act normativ conține o serie de noutăți legislative, precum și răspunsul la multe dintre disfuncționalitățile întâlnite în practică, în aproximativ șapte ani de aplicare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Prin noua lege a insol­ven­ței, legiuitorul își propune, în opinia noastră, să realizeze trei mari deziderate. O primă operațiune o reprezintă încercarea de codificare, de reunire a prevederilor de drept material și procedural în domeniul insolvenței profesioniștilor, acestea vizând atât faza de preinsolvență, unde sunt reglementate procedurile mandatului ad–hoc şi ale concordatului preventiv, cât și faza de insolvență propriu-zisă.

Gândul: Băncile se împrumută tot mai ieftin în lei, însă nu dau drumul creditării în moneda naţională. Dobânzile practicate de băncile comerciale au scăzut de trei ori mai puţin, respectiv cu 0,21 puncte procentuale (pp) în cazul împrumuturilor în lei acordate populaţiei şi cu 0,58 pp în cazul împrumuturilor în lei acordate companiilor, în condiţiile în care ROBOR, mai exact dobânda la care băncile se creditează între ele, a scăzut în linie cu dobânda de politică monetară, respectiv cu 0,71 pp.

Capital: Un nou simbol pe cutiile unor medicamente: ce înseamnă triunghiul negru. UE reglementează suplimentar piaţa medicamentelor începând din această toamnă, prin „triunghiul negru”, care va apărea pe toate cutiile de medicamente care se află sub monitorizare, pentru a-i încuraja atât pe medici, cât şi pe pacienţi, să raporteze reacţiile adverse. Astfel, medicamentele aflate sub monitorizare suplimentară vor avea atît pe cutie, cât şi pe prospect, un triunghi negru, însoţit de următoarele informaţii: Acest produs medicamentos este monitorizat suplimentar. Acest simbol va însoţi medicamentele care sunt sub monitorizarea Agenţiei Eueopene a Medicamentului în următoarele luni.