5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 20.03.2013

Capital: Viitorul sumbru al fondurilor europene. Multe vorbe pentru nimic. După toate discuțiile privind gradul infim de absorbție a fondurilor structurale, după toate nemulțumirile legate de banii (prea puțini, după unii) ce ni s-au alocat pentru următorii șapte ani, nu ne dezicem: cu doar câteva luni înainte de demararea noului cadru financiar multianual 2014-2020, autoritățile nu au stabilit încă obiectivele către care ar trebui să se ducă cele aproape 40 de miliarde de euro. Să începem cu contextul. În septembrie 2012, Unitatea pentru România din cadrul REGIO atenționa Bucureștiul că procesul de elaborare a poziției României față de viitoarea perioadă de programare nu este derulat corespunzător, criticându-i „lipsa de viziune și strategie”. În paralel, documentul „Pregătirea procesului de programare a fondurilor europene 2014-2020″, realizat de Ministerul Fondurilor Europene în numele Guvernului, presupunea ca, până în luna octombrie a anului trecut, să fie definite „nevoile de dezvoltare și prioritățile strategice” ale României.

ZF: „Băieţii deştepţi” din agricultură au primit 220.000 de hectare de la agenţia statului pe 49 de ani. Firmele au terenurile aproape pe gratis având în vedere că în calitate de arendaşi ai acestor suprafeţe firmele au primit anul trecut subvenţii de la UE de 130 euro/hectar. O sută de companii din agricultura românească au în derulare contracte de arendă sau concesiune cu Agenţia Do­meniilor Statului (ADS) pentru 220.000 de hectare de teren, semnate în cea mai mare parte pentru 49 de ani, aceste suprafeţe reprezentând 80% din totalul concesionat sau arendat de instituţia aflată în sub­ordinea Ministerului Agriculturii. În medie, companiile cu teren „închiriat” de la ADS au plătit anul trecut redevenţe de 575 lei/hectar (130 euro/ha), la jumătate faţă de nivelul din piaţa liberă. Fermele industriale, cu peste 1.000 de hectare luate de la ADS, direcţionează către instituţie sub 10% din încasările anuale având în vedere că o astfel de unitate obţine o recoltă medie de 6 tone de grâu/hectar, produc­ţie ce s-a tradus anul trecut în încasări în medie de 6.000 lei/hectar.

Gandul: Hingherii de masini din Bucuresti. Cine sunt baietii destepti care au facut 2 milioane de euro in 2012, saltand masini. Ridicarea masinilor parcate neregulamentar in Bucuresti s-a transformat, in ultimii ani, dintr-un serviciu public menit sa fluidizeze circulatia, intr-o afacere de vanatoare a autovehiculelor parcate la limita legii. Cele trei firme pe care primariile de sector le-au angajat sa se ocupe cu acest serviciu percep taxe care ajung si la 150 de euro pentru fiecare masina ridicata, in conditiile in care salariul mediu in Romania este putin peste 300 de euro. In 2012, aceste firme au incasat cel putin 2 milioane de euro de la soferi. Cea mai mare parte a banilor castigati raman la firme, in timp ce primariile care au concesionat acest serviciu se aleg cu maruntis. In spatele tuturor acestor firme s-a descoperit o increngatura de personaje conectate la politica, la afaceristi influenti sau chiar cu dosare penale.

Romania Libera: Bătălia pentru cote de piaţă, miza scandalului alimentelor „toxice”. Verificările derulate de autorităţile veterinare au arătat că nu există nici un fel de probleme în nici unul dintre loturile de lapte controlate.Mai multe asociaţii ale producătorilor de alimente din judeţul Cluj susţin că recentele scandaluri alimentare din România sunt, de fapt, o consecinţă a luptei pentru cote de piaţă, derulată de marile concerne. Afirmaţiile lor sunt întărite de faptul că toate controalele desfăşurate de autorităţi precum Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor au arătat că, în Transilvania, nu există nici un fel de probleme, nici cu carnea de curcan, nici cu laptele. În acest context, pe piaţa clujeană au sporit semnificativ importurile de lapte din Cehia şi din Polonia.

Finantistii: Romanii cheltuiesc cu cardul 9 lei pe zi. Prin intermediul cardurilor s-au cheltuit, in 2012, 35 de miliarde de lei, ceea ce inseamna ca romanii cheltuiesc zilnic 22 de milioane de euro cu cardurile. Piata cardurilor bancare din Romania isi continua dezvoltarea intr-un ritm destul de alert, de doua cifre, in ciuda crizei. Se inregistreaza cresteri pe toate fronturile, atat in privinta numarului de carduri emise si folosite, cat si a gradului de utilizare si a valorilor tranzactionate. Statisticile anului trecut arata o cresterea importanta a numarului de tranzactii cu cardul, ceea ce inseamna ca romanii devin tot mai confortabili in a plati fara numerar nu doar pentru cumparaturi de valori mari, ci si pentru cele mai mici.