5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 28.05.2013

ZF: Între preţurile celor mai comercializate medicamente există diferenţe între farmacii de la 0 la 50%. Diferenţa de preţ în farmacii între medicamentele cu cele mai mari vânzări din România este de la 0 la 50%, arată o analiză a ZF pe baza datelor preluate din farmacii. Astfel, cheltuiala conform bonului fiscal pentru Nurofen, Aspenter şi Parasinus, cele mai vândute medicamente din punctul de vedere al volumului, evoluează între 26,10 lei în reţeaua Catena şi 37,47 de lei în reţeaua Sensiblu.

România liberă: Tragicomedia unicului submarin românesc. Recenta vizită în portul militar Constanţa a ministrului Apărării, Mircea Duşa, a reaprins flacăra speranţei în rândul echipajului submarinului „Delfinul”, care nu s-a mai scufundat de 18 ani. Chiar în anul în care submarinul împlineşte „majoratul” în inactivitate, Mircea Duşa a anunţat că „Delfinul” ar putea deveni o prioritate, alături de scutul antirachetă de la Deveselu şi participarea armatei române în teatrul de operaţii din Afganistan. ”Ar fi şi o onoare pentru Armata Română să repună în funcţiune acest submarin”, a afirmat acesta. Este nevoie însă de circa 20 de milioane euro, cât costă un set nou de baterii.

Adevărul: Conturile Sănătăţii, blocate de fantomele lui Nicolăescu. Firma care a făcut studiile de fezabilitate pentru reabilitarea unor spitale judeţene de urgenţă a cerut blocarea conturilor Ministerului Sănătăţii pentru o datorie de peste 4,3 milioane de euro, neachitată din 2008. Decizia ministrului Eugen Nicolăescu, în precedentul mandat, de a reabilita 15 spitale judeţene a dus în cele din urmă la blocarea conturilor Ministerului Sănătăţii. Firma care a efectuat în 2008 studiile de fezabilitate pentru reabilitarea unităţilor spitaliceşti nu şi-a primit banii nici până în ziua de astăzi, astfel că a apelat la justiţie pentru a recupera nu mai puţin de 18,6 milioane de lei (4,3 milioane de euro).

ZF: Cei 6 kilometri lipsă din autostrada Bucureşti-Ploieşti vor fi gata abia în 2015. CNDANR a prelungit contractul de execuţie cu italienii de la Impressa-Pizzaroti până în aprilie 2015, a decis Mircea Pop, directorul companiei pe care premierul Ponta a ameninţat că-l dă afară în ianuarie. Primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti, care ar trebui să facă legătura între Capitală şi centură şi care ar transforma această şosea într-una cu adevărat utilă, vor fi gata abia peste doi ani, deşi lucrările au început anul trecut şi trebuia să fie finalizate de aproape opt luni.

România liberă: Ambasadorul Ucrainei în România: După destrămarea URSS, România a preluat monopolul Gurilor Dunării. Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer (51 de ani), consideră că Ucraina trebuie să spargă acest monopol al României asupra Gurilor Dunării, de aceea Kievul continuă construcţia Canalului Bâstroe, indiferent de criticile din afară. Pentru Kiev, Canalul Bâstroe este de interes strategic, dar, potrivit ambasadorului Bauer, este vorba numai de un interes economic în zonă, fiindcă Ucraina nu-şi doreşte să devină o putere, în sensul militar al cuvântului, iar mizele acestei ţări la Marea Neagră sunt “doar economice”. De altfel, Kievul încearcă în această perioadă să-şi atenueze dependenţa de gazul rusesc, importând gaz “în regim de revers” din Germania. Este vorba tot de gaz rusesc, dar pe care ucrainenii îl iau acum de la germani la preţ mai mic, analizând şi posibilitatea de a lua combustibil în acelaşi fel din Slovacia şi Ungaria. România urmează, la rândul său, să răspundă unei solicitări similare.

Gândul: Cum va arăta economia României în 2016. Scenariile Guvernului. Guvernul îşi propune să majoreze investiţiile publice în următorii trei ani, cu precădere proiectele finanţate din fonduri europene nerambursabile, astfel încât, în 2016, nivelul cheltuielilor de investiţii să ajungă la 21,5% din PIB, reiese din Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016, publicată recent de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Printre obiectivele asumate în strategie se numără o creştere anuală de 1,4% a locurilor de muncă, menţinerea datoriei publice sub 39% din PIB, reducerea contribuţiilor sociale, a TVA-ului, precum şi elaborarea unei strategii pentru stabilirea nivelului redevenţelor la petrol şi gaze

Capital: Guvernul pregăteşte reguli pentru primele falimente ale oraşelor. Administrațiile locale și cele teritoriale ar putea intra în insolvență, conform unui proiect de ordonanță a Guvernului, pentru neplata datoriilor sau pentru neachitarea salariilor. Datoriile autorităților locale sunt o poveste lungă în România, cu un nivel al arieratelor care a ajuns să blocheze activitatea multor companii private. Și care, evident, a atras atenția Fondului Monetar Internațional (FMI), care a prevăzut și în actualul Acord că arieratele trebuie să dispară.