Seceta loveşte în Hidroelectrica. Pierde primul loc la producţie şi îşi ajustează rezultatul anual

Adaugă-ne ca sursă preferată

Seceta prin care trece România produce efecte şi în Sistemul Energetic. Hidroelectrica, care, până acum o săptămână, era lider detaşat al producţiei de energiei electrică, a trecut pe locul doi. Ieri, ora 15.30, Hidroelectrica livra în SEN 2.276 de MW, pe primul loc fiind termocentralele, cu 2.553 MW. Hidroelectrica deţinea 28% din producţia totală de energie a ţării, pe când termocentralele asigurau 31,23% din total.
Întreaga producţie era de 8.300 de MWh, iar consumul de circa 7.100 de MWh, diferenţa reprezentând-o exporturile.

„Avem secetă mare de tot, chiar dacă a plouat, nu a plouat unde trebuie. Evident că producem mai puţin decât în condiţii normale. Mai mult decât atât, prognozele de hidraulicitate arată că iulie, august şi septembrie, vor fi luni cu hidraulicitate scăzută, sub mediile multianuale. Acum, spre exemplu, avem Dunărea la 3.500 de milimetri la intrarea în ţară. Anul trecut, era la 8.000, tot pe vremea asta”, spune Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica. Potrivit acestuia, la sfârşitul acestui an, producţia de energie a Hidroelectrica nu va depăşi 16 TWh, faţă de 18,6 TWh anul trecut.

Producţia Hidroelectrica depinde, în această ordine, de Dunăre, de Olt şi de lacurile de acumulare. Dacă gradul de umplere al lacurilor este la 65%, spune Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional, un nivel mai scăzut decât normal, dar rezonabil, Dunărea şi Oltul sunt mult sub valorile uzuale pentru această perioadă a anului. Hidroelectrica este cel mai mare producător individual de energie din România, având o putere instalată în hidrocentrale de 6.400 de MW.

Peste producţia scăzută a Hidroelectrica s-a suprapus şi o lipsă de vânt. Astfel se face că producţia de energie eoliană se cifra, ieri, la numai câţiva zeci de MW, iar deficitul de consum a trebuit să fie acoperit de termocentrale. „Bucuria lor. Rovinari merge la maximum, Turceni aproape de maximum, dacă mai creşte consumul, pornim termocentrala Petrom şi Iernut-ul”, arată Lohan.

Şi producţia de energie fotovoltaică era la cote ridicate, cu circa 600 de MW livraţi în sistem, circa 6% din total general.

Sistemul Energetic Naţional poate rezista fără probleme la consumuri energetice interne de până la 9.000 – 9.500 de MWh. Ce depăşeşte această valoare prezintă riscuri de sincope zonale.