ArcelorMittal va utiliza microbi pentru a produce combustibil direct din biomasă

Într-un comunicat de presă difuzat luni, cel mai mare producător de oţel din lume a anunţat că va colabora cu Primetals Technologies USA LLC şi LanzaTech NZ Ltd. pentru a construi o facilitate de producţie a bioetanolului în valoare de 87 de milioane de euro la Ghent, Belgia. Facilitatea va produce suficient combustibil pentru o jumătate de milion de autovehicule.

‘Oţelul este produs printr-un proces chimic din care rezultă o cantitate mare de gaze reziduale. Această nouă tehnologie ne va permite să convertim o parte din aceste gaze reziduale în combustibili, care oferă beneficii semnificative pentru mediul înconjurător, comparativ cu combustibilii fosili convenţionali’, a declarat vicepreşedintele responsabil cu inovaţia la ArcelorMittal, Carl De Mare.

Aproximativ jumătate din carbonul utilizat în procesul de producţie a oţelului iese la capătul procesului sub formă de dioxid de carbon care, fie este ars, fie este utilizat pentru a încălzi şi a alimenta cu energie oţelăria, ambele rezultând în emisii de dioxid de carbon. Tehnologia LanzaTech utilizează microbii care ‘mănâncă’ gazele reziduale pentru a le transforma în bioetanol, un combustibil cu un conţinut redus de carbon, care poate fi amestecat cu benzina tradiţională pentru reducerea emisiilor poluante.

ArcelorMittal a precizat că noua facilitate de producţie a bioetanolului de la Ghent va fi construită în două faze. Prima fază va demara în ultima parte a acestui an. Întregul proiect ar urma să fie finalizat în 2018, când facilitatea va produce aproximativ 47.000 de tone de etanol anual.

ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 dintre acestea având unităţi proprii de producţie. În 2014, ArcelorMittal a înregistrat venituri de 79,3 miliarde dolari şi o producţie de oţel de 93,1 milioane de tone, iar producţia de minereu de fier a fost de 63,98 milioane de tone.

În România, ArcelorMittal deţine unităţi de producţie la Galaţi (est), Iaşi (est), Roman (nord-est) şi Hunedoara (centru).