Revoluţie în magazine. Europa vrea să reglementeze relaţia dintre hipermarketuri şi furnizori

Parlamentarii din cadrul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European au votat luna aceasta o listă lungă de posibile măsuri care ar putea intra în vigoare cu scopul de a limita practicile comerciale neloiale reclamate de mai mult timp în toate statele membre. Acestea au fost transmise, sub forma unei opinii, Comisiei pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului, entitate care a realizat un proiect de raport referitor la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Rezultatul final al acestui demers ar putea fi, dacă europarlamentarii se pun de acord, intrarea în vigoare a unei legi UE care să reglementeze relaţiile dintre comercianţi şi producători în toate statele membre.

Potrivit documentului, cel mai des întâlnite practici comerciale neloiale constau în schimbări unilaterale sau retroactive ale contractelor, perceperea unor taxe care asigură prezenţa producătorilor pe listele de furnizori ale magazinelor (plăteşti ca sa rămâi listat), plata întârziată a mărfii de către retaileri (de peste 60 de zile), discounturi arbitrare pe care retailerii şi le stabilesc singuri atunci când plătesc furnizorii la timp sau mai devreme, obligarea producătorilor să cumpere ambalaje de la anumite companii care plătesc hipermarketurilor anumite comisioane sau discounturi pe sume mari pe care retailerii nu le-au plătit furnizorilor.

Ce vor europarlamentarii

Prin acest document, europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru Agricultură au făcut, în primul rând, apel la Comisie pentru ca aceasta să elaboreze o listă completă a practicilor comerciale neloiale interzise la nivelul UE. Mai mult, aceştia îi îndeamnă pe retaileri şi furnizori, fie ei producători sau distribuitori, să ia în considerare semnarea unor contracte standard de nouă generaţie, realizate astfel încât riscurile şi beneficiile celor două părţi să fie egal împărţite. De asemenea, europarlamentarii pledează pentru posibilitatea ca producătorii să încheie contracte colective cu retailerii şi atrag atenţia asupra faptului că, organizaţi în asociaţii, producătorii au o putere de negociere mai mare.

Atac la mărcile private

Europarlamentarii mai solicită Comisiei să acorde o atenţie deosebită reglementării mărcilor private care aduc avantaje consumatorilor finali dar pot avea efecte negative asupra business-urilor producătorilor şi comercianţilor. „Mărcile private pot pune retailerii într-o poziţie incorectă şi neconcurenţială având în vedere că devin atât clienţi (ai producătorilor n. red.) cât şi competitori ai acestora (pentru mărcile consacrate ale producătorilor n. red.). Atragem atenţia asupra posibilelor consecinţe pe termen lung ale acestor practici”, se arată în documentul ciatat.

Preţuri transparente şi instituţii de control

Pe lista europarlamentarilor din Comisia Europeană este trecută şi nevoia de o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte modul de stabilire a preţurilor, dar şi încurajarea implementării la nivelul statelor membre a unor instrumente de genul Monitorul Preţurilor la Alimente din UE sau Observatorul pentru piaţa lactatelor. „Preţurile de pe lanţul de distribuţie ar trebui să reflecte mult mai bine valoarea adăugată de producători. De aceea, solicităm ca procesul de formare a preţurilor să fie cât se poate de transparent”, se specifică în document.

Citeşte şi Europa vrea să reglementeze relaţiile dintre magazine şi producători

De asemenea, europarlamentarii solicită introducerea unor proceduri în cadrul organelor de control ale statelor membre astfel încât producătorii care se consideră nedreptăţiţi să se poată plânge acestora într-un mod confidenţial. Aceleaşi instituţii ar trebui să poată face investigaţii din proprie iniţiativă şi să impună sancţiuni.

Potrivit documentelor, există deja state membre care au luat deja o serie de măsuri legislative pentru a limita practicile comerciale neloiale. Printre acestea se numără Marea Britanie, unde există un Cod al producătorilor din industria alimentară, Portugalia, Franţa Spania sau Portugalia. 

Şi în România a existat o astfel de iniţiativă transpusă într-un cod de bune practici ce datează din 2008.