Cum alegi cel mai ieftin credit bancar. Raport BNR: dobânzile variabile la credite pot influenţa negativ veniturile bancare

Costurile unui credit sunt formate preponderent din comisioane și dobânzi. Dobânda este însă de departe cel mai ridicat cost al unui împrumut…De aceea nivelul ei este practic cel mai important aspect al împrumutului.

La ora actuală, așa cum subliniază și Raportul BNR asupra stabilității financiare, băncile comerciale câștigă cel mai bine din marjele oferite de creditele cu dobândă fixă. La cele cu dobândă variabilă însă, marja de dobândă este net inferioară putând genera în anumite condiții și randamente negative.  

Astfel, la BRD, pentru creditul de nevoi personale în lei dobânda este compusă din 6,9%, marja băncii plus Robor la 6 luni (1,03% nivelul de astăzi). În total, o dobândă de 7,9% pentru nevoi personale. Același credit, la BCr dacă optezi pentru dobânda fixă are un cost de 10,49% pe an și o dobândă anuală efectivă de 11,03% pe an.

În cazul unui credit ipotecar, dobânda fixă pe primii 5 ani este de 4,95%. În același caz, dacă se apelează la dobânda indexabilă costul este de 3,64% pe an și dobânda anuală efectivă de 4,65% pe an.

BNR spune că ecartul dintre dobânzile variabile la credite și cele la depozite poate avea consecințe negative asupra veniturilor bancare

În acest context, Banca Națională atrage atenția în raportul asupra stabilității financiare că  “în evaluarea impactului ratelor scăzute ale dobânzilor asupra veniturilor nete din dobânzi este importantă distincția între portofoliile cu active purtătoare de dobândă variabilă și cele purtătoare de dobândă fixă. Nivelul ratelor de dobândă pe termen scurt este mai important pentru portofoliile cu rate variabile, în timp ce panta curbei randamentelor are un rol relativ mai mare pentru portofoliile cu rată fixă. În România se menține în prezent un ecart consistent între nivelul ratei dobânzii la credite și rata medie a dobânzii la depozitele denominate în lei, consecință a unei eficiențe operaționale scăzute, pe fondul unui grad de intermediere scăzut și a unei ponderi ridicate a cheltuielilor fixe”.

De asemenea, BNR atrage atenția asupra faptului că, “o reducere a ratelor de dobândă va conduce la ajustarea imediată a ecartului, cu consecințe negative asupra veniturilor nete din dobânzi. Similar pantei curbei randamentelor, marja la creditele acordate în lei cu dobândă fixă a fost în creștere, însă efectele pozitive asupra profitului operațional sunt reduse datorită volumului relativ scăzut. Extrapolând, atât timp cât panta curbei randamentelor este pozitivă, activitatea bancară clasică de transformare a maturității va genera profit, ca urmare a unei durate medii ponderate a activelor purtătoare de dobândă fixă semnificativ mai mari decât cea a pasivelor.

În concluzie, în ciuda marjelor de dobândă relativ ridicate, scăderea ratelor de dobândă poate afecta semnificativ capacitatea sectorului bancar de a genera profit. De asemenea, este posibil ca procesul de consolidare a sectorului bancar (prin achiziții și fuziuni) să se intensifice, în vederea asigurării unor economii de scară care să conducă la o mai bună eficiență operațională”, spune BNR.

În concluzie, în ciuda dobânzilor ridicate la creditele în lei, băncile pot înregistra pierderi în condițiile continuării reducerilor de dobândă. Pierderile sunt însă valabile doar pentru cazurile în care împrumuturile sunt remunerate cu dobândă variabilă. În cazul celor cu dobândă fixă, marja de profit este stabilită din start și este de minimum 3%, la care se adaugă indicele de referință al dobânzii.  

Bineînțeles, în cazul dobânzilor variabile există riscul Ca BNR să creasca dobânda de politică monetară și să asistăm la o scumpire a indicelui de referință Robor, care stă la baza stabilirii ratei dobânzii variabile.