Ministrul Agriculturii susţine înfiinţarea unui monitor al preţurilor la lapte pentru umărirea fluctuaţiilor pieţei

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Situaţia cu care se confruntă în prezent sectorul laptelui impune identificarea de măsuri urgente, pe termen mediu şi lung. E necesar ca aceste soluţii să îi mulţumească pe cei de pe întreg lanţul alimentar, fermieri – procesatori – comercianţi. Nu-mi doresc dispariţia niciunuia de pe lanţ, dar trebuie să avem în vedere că greul cade în special pe fermier. Trebuie ajutat fermierul, care este în prezent sub presiunea preţului extrem de scăzut la lapte. De aceea trebuie să colaborăm pentru a mişca lucrurile rapid şi să salvăm acest sector’, a afirmat ministrul Achim Irimescu, în cadrul unei reuniuni de lucru organizate joi la sediul MADR împreună cu reprezentanţii fermierilor, procesatorilor din sectorul laptelui şi ai celor din reţelele de retail.

Potrivit unui comunicat al MADR remis vineri AGERPRES, tema principală a discuţiilor a vizat identificarea de soluţii pe termen scurt şi mediu pentru absorbirea şocului resimţit de fermierii care-şi desfăşoară activitatea în sectorul laptelui, ca urmare a supraproducţiei înregistrate la nivelul UE din cauza dispariţiei sistemului cotelor de producţie, la care s-a adăugat embargoul impus de Federaţia Rusă la unele produse provenind din UE, fapt care a intensificat concurenţa pe piaţa europeană.

În cadrul dezbaterilor, s-a decis că fermierii au fost cei mai afectaţi de criza înregistrată pe piaţa laptelui şi că sunt necesare măsuri urgente pentru sprijinirea acestora.

Soluţiile menţionate de cei prezenţi la dezbatere fac referire la posibilitatea reducerii costurilor de colectare a laptelui autohton de către procesatori, în condiţiile în care infrastructura precară din zonele rurale montane afectează parcul auto al procesatorilor, repercutându-se în final în preţul de achiziţie (analiza posibilităţii reducerii accizei la motorină pentru laptele colectat de către procesatori de la producătorii români).

De asemenea, ministrul a precizat că alte măsuri de sprijin se referă la plata subvenţiilor în zootehnie de către APIA din 25 mai 2016, elaborarea unui set de măsuri care să vizeze ca Programul ‘Laptele în şcoli’ să fie alimentat din lapte provenind de la fermele locale, conservarea sub formă de lapte praf a surplusului de lapte achiziţionat de procesatori de la fermieri, concomitent cu identificarea unor posibilităţi de acoperire a pierderilor, astfel încât să nu fie afectat nici sectorul de procesare, organizarea unui monitor al preţurilor la lapte, dar şi la alte produse, format din reprezentanţi ai fermierilor, procesatorilor şi ai MADR care să urmărească fluctuaţiile pieţei şi să decidă cu celeritate măsurile de intervenţie, astfel încât preţurile să nu scadă sub nivelul costurilor de producţie.

Recent, ministrul Agriculturii declara că preţul laptelui în România, la raft, depăşeşte media europeană, în timp ce preţul primit de producători este foarte mic, de aproximativ 60 de bani pe litru, fiind necesare măsuri de sprijin pentru producători, inclusiv o subvenţie pentru colectare.

‘Trebuie să găsim o soluţie, împreună cu Comisia Europeană, să putem acorda subvenţii pentru colectarea laptelui. Este o criză europeană pe piaţa laptelui, însă în România se simte mult mai puternic din cauza diferenţei de competitivitate între producătorii români şi cei din statele din vest. Preţul la raft este unul dintre cele mai mari din UE, dar laptele la fermier este foarte ieftin. (…) În nordul ţării, producătorii sunt nemulţumiţi pentru că au ajuns să comercializeze laptele cu 60 de bani’, a explicat luni Irimescu în cadrul unei conferinţe de specialitate.

Mai mult, el a atras atenţia că trebuie verificat modul în care este posibilă comercializarea laptelui din Polonia pe piaţa românească cu 19 eurocenţi pe litru, având în vedere că există suspiciuni că producătorii de lapte din anumite state beneficiază de mecanisme de susţinere.

De asemenea, şeful MADR afirmă că producătorii din România nu pot concura de la egal la egal cu cei europeni din cauza lipsei infrastructurii de transport, dar şi pentru că producătorii europeni au în spate decenii de subvenţionare masivă, sunt mult mai bine organizaţi şi, deci, mult mai eficienţi.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 54,1% (13.390 tone) în trimestrul I din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 tone, în timp ce în luna martie s-a majorat cu 62% (4.874 tone), până la 12.734 tone, comparativ cu perioada similară din 2015.

În trimestrul I din 2016, unităţile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă de 220.011 tone, mai mult cu 9% (18.088 tone), comparativ cu trimestrul I din 2015.